Extras din proiect
Stabilirea domeniului de cuprindere a studiului
Judetul Vrancea este situat in zona sud-estica a Romaniei; intinzandu-se la cotitura Carpatilor Orientali, si reprezinta un veritabil nod de legatura intre cele trei mari provincii istorice: Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Din punct de vedere al suprafetei ocupa locul 30 printre judetele Romaniei, cu 4.863 km patrati, iar din punct de vedere are suprafetei rurale este pe locul 7. Vecinii sai sunt judetul Bacau la nord, judetele Vaslui si Galati la est, judetul Buzau la sud-est si judetul Covasna la vest. Densitatea populatiei este de 81 locuitori pe km patrat (al 27-lea pe tara).
Judetul are cinci orase: Focsani (100.000 locuitori), Adjud, Panciu, Marasesti si Odobesti. Judetul Vrancea are 59 comune, dintre care doua sunt suburbii, , si 331 sate. Relieful prezinta ca niste trepte mari care coboara de la vest spre est. Cele mai inalta treapta o reprezinta Muntii Vrancei, formati din masive cu inaltimi cuprinse intre 960 si 1.783 m; urmeaza dealurile care ating inaltimi intre 350 si 1.001 m; a treia treapta o reprezinta campia care se intinde pana la raurile Siret, Trotus si Ramnic. Clima este continentala, influentata de curentii de aer din nordul si sudul Europei. Padurile acopera de muntii si dealurile, in timp ce la campie predomina vegetatia de silvo-stepa. Cea mai activa zona seismica se gaseste in Vrancea, epicentrul fiind in satul Vrancioaia. Padurile, care acopera aproape 38 % din suprafata judetului Vrancea, reprezinta una dintre cele mai importante bogatii ale sale.
Agricultura este bine dezvoltata; intreaga suprafata agricola cuprinde peste 255.284 ha, dintre care terenul arabil ocupa 146.792 ha, podgorii peste 35.000 ha, livezi 4.654 ha si paduri 191.792 ha. Se poate observa ca podgoriile nu ocupa o suprafata mare din judet dar reprezinta productia principala a judetului. In judet de gasesc 678 institutii educationale (locul 32), dintre care 20 sunt licee. De asemenea mai sunt 276 biblioteci publice (locul 27), noua muzee (locul 23) si patru sali de cinema (locul 23).
Asezata in inima muntilor si dealurilor vrancene, Lepsa este o oaza de liniste si frumusete, un loc unde turistul revine mereu pentru a se intalni cu natura si pentru a se regasi pe sine. Drumetii in salbaticia Cheilor Tisitei, refacere si odihna pe malurile Putnei, intr-un peisaj mirific, sau regasirea pacii sufletesti la Manastirea Lepsa sunt cateva dintre placerile unei vacante minunate pe care o puteti petrece la Lepsa.
Am ales aceasta regiune pentru ca este foarte frumoasa, eu fiind din judetul Vrancea am vizitat-o de multe ori si cred ca are multe lucruri frumoase care atrag privirile turistilor. Este o zona foarte linistita in care cei care o viziteaza se pot relaxa. Merita sa fie admirate aceste frumuseti ale naturii.
Prin acest studiu as dori sa pot face cunoscuta acesta regiune, Lepsa persoanelor care nu o cunosc si sa le starnesc curiozitatea pentru a o vizita. Nu cred ca o sa le para rau.
Analiza situatiei actuale a microregiunii Lepsa
1)Asezarea geografica si cadrul natural
Lepsa este un sat al comunei Tulnici, situat pe DN2 la aproximativ 75 km de orasul Focsani. Este asezat in partea de N-V a Depresiunii Vrancei, pe cursul inferior al Raului Putna.
Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante având ca origini fitogeografice ţinuturi din Orientul Îndepartat până la Oceanul Atlantic şi din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colţ, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc).
Fauna cinegetică este bogată (cocoşul de munte, acvila ţipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistreţul, râsul la munte, popândăul la şes). În lacurile şi râuri găsim păstrăvul, molanul, boişteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte.
In aceasta microregiune regasim doua rezervatii naturale Cheile Tisitei si Cascada Putnei cu fauna si flora deosebita in care regasim animale salbatice, printre care si ursi, dar si plante protejate. Pastravaria Lepsa este una din principalele surse de pastrav pentru tara noastra.
Puncte tari:
- aproape de oras ;
- zona de relaxare ;
- peisaje frumoase, cadru natural deosebit cu rezervatii naturale;
- flora si fauna bogata, cu numeroase specii ale naturii.
Puncte slabe:
- cazare doar la pensiuni deoarece exista doar un singur hotel;
- statiune destul de mica si publicitate putina.
Oportunitati:
- amenajarea pastravariei mai bine;
- pastrarea rezervatiilor naturale;
- ingrijirea speciilor pe cale de disparitie.
Amenintari:
- stricare si mai tare a drumului de acces catre rezervatii;
- taierea copacilor si distrugerea zonelor;
- inchiderea pastravariei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comuna Lepsa.doc