Dezvoltarea durabilă Soveja

I.Stabilirea domeniului de cuprindere a studiului

Definirea ariei de extindere şi a localizării microregiunii

Soveja este una din cele mai pitoreşti aşezări montane ale judeţului Vrancea şi ale întregii ţări.

Denumirea plaiurilor, apelor şi a aşezării este de origine străveche, din perioada formării poporului român. Numele “Soveja” înseamnă lăcaş sau locuinţă (sală) sau grai (sova) sau turn de apărare (veja), după rădăcinile sanscrite, dace, slave, sărbesţi sau ungureşti ce se pot distinge în componenţa cuvântului.

Înainte de 1989, Soveja era cunoscută ca fiind una din staţiunile balneo-climaterice foarte aglomerate, cu clima plăcută, peisaje de vis şi condiţii de cazare destul de bune, cu iyvoare minerale recomandate în tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor. Astăzi, chiar dacă trecerea anilor a distrus mai mare parte din ceea ce o făcea un punct de atracţie turistică, Soveja se impune printr-un peisaj montan de o frumuseţe fantastică, cu un aer puternic ozonat, cu păduri bogate în brazi şi fagi.

Situată la 82 km de Focşani, pe valea râului Şuşiţa, Soveja este o oază de linişte ce oferă vizitatorilor peisaje de vis, dar mai ales un loc în care tradiţia şi obiceiurile vrâncene stau la loc de cinste.

Soveja este formată din două sate: Dragosloveni (sat de reşedinţă) şi Rucăreni, aşezate pe malurile a două ape (Dragomire şi Şuşiţa), fiind despărţite de Dealul Bisericii. Cele două sate formează o potcoavp cu baza sub dealul Ţâlfa, în partea de est a localităţii, numită Golaşei.

Motivaţia alegerii microregiunii

Am ales comuna Soveja deoarece considerăm că dispune de un real potenţial turistic şi încă mai poate deveni staţiunea care a fost odată. Lipsa apei curente şi drumurile proaste au ţinut în loc staţiunea după revoluţie.

Considerăm că staţinea încă mai poate fi introdusă în circuitul turistic deoarece este o zonă foarte frumoasă, aerul este puternic ozonat, iar prezenţa izvoarelor clorosodice şi clorosulfuroase poate atrage numeroşi turişti care să vină în vederea tratării diverselor boli.

Staţiunea dispune şi de un număr mare de obiective turistice care ar contribui la dezvoltarea turismului aici. Odată cu promovarea turismului în zonă, comuna Soveja ar beneficia şi de o creştere economică, a nivelului de trai şi nu în ultimul rând a posibilităţilor atragerii de fonduri.

Obiectivele urmărite

Prin realizarea acestui studiu am urmărit valorificarea şi promovarea resurselor naturale şi antropice de care dispune Soveja, precum şi identificarea principalelor probleme care ar trebui rezolvate în vederea creşterii activităţii turistice şi dezvoltării economiilor locale.

II. Analiza situaţiei actuale a staţiunii Soveja

II.1 Aşezarea geografică şi cadrul natural

Comuna Soveja, din judeţul Vrancea, este aşezată în zona Subcarpaţilor de Curbură, fiind punctul cel mai de apus al Vrancei.

Soveja se învecinează la sud cu comuna Tulnici (9 km depărtare) şi satul Negrileşti (7 km), la est cu comunele Vizantea Livezi şi Câmpuri la 7, respectiv 10 km depărtare, la nord cu comuna Mănăstirea Caşin, ce se află la 1 km depărtare, iar la vest cu satele Lepşa şi Greşu situate la 15 km depărtare.

Comuna Soveja este mărginită spre apus de munţii Ţâua (1165m), Zboina Neagră (1386 m), iar spre răsărit de dealurile Sucarpatice: Răchitaşul Mare şi Răchitaşul Mic. La sud se mărgineşte cu dealurile Vrancei, Curmătura Sovejei şi muntele Gherghelului, iar la nord cu dealurile Caşinului şi munţii Oituzului.

Depresiunea Soveja este o unitate geografică şi istorică aparte faţă de marea depresiune a Vrancei. Altitudinea medie a aşezării este de 620-700 m, precipitaţiile ajung la 650 mm/mp, dar depresiunea este ferită de vânturile dominante (crivăţ, austru).

Relieful este colinar, alcătuit dintr-o salbă de dealuri: dealul Dogariei, Moşului, Roşchilei, Pusnicul etc. străbătute de multe izvoare şi râuri de munte: Şuşiţa, Pârâul Negru, Dragomira, Dumicu, Chiua şi Chilug.

Staţiunea Soveja dispune de un climat de depresiune intracolinară, cu veri răcoroase (temperatura medie 17.5º C) şi ierni relativ blânde (media 4.5º C) şi precipitaţii moderate (700 mm anual). Soveja dispune de un aer proaspăt de munte, pur, cel mai ozonat din Europa.

Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 10.000 ha, de terenuri arabil (grădini), fâneţe, păşuni şi păduri. Pe coastele dealurilor sau pe văile apelor se întâlnesc păşuni, poieni pline de flori, codri de foioase (fag, carpen, mesteacăn) şi de conifere (brad, molid, pin).

Una din comorile staţiunii este pădurea, care reprezintă aurul verde al planetei. Brazii oferă şi menţin prospeţimea aerului pe tot parcursul anului.