Valorificarea potențialului turistic al Județului Vrancea

Capitolul 1. : Localizarea si caracterizarea geografica si economica a judetului Vrancea

Judetul Vrancea este situat in partea de sud-est a Romaniei, intre coordonatele geografice 45°23 ´ si 46°11 ´ latitudine nordica si 26° 23´ si 27° 32´longitudine estica. Se invecineaza cu judetul Bacau la nord, Buzau la sud-vest, Braila la sud-est, Vaslui si Galati la est, Covasna la vest. Suprafata judetului Vrancea este de 4857 km 2 reprezentând 2 % din suprafata tarii. Vrancea ocupa locul 30 pe tara ca suprafata si 7 ca intindere de suprafata rurala. Județul Vrancea, ca unitate administrativ - teritorială organizată cu rang de județ, cuprinde, conform actualei împărțiri administrativ - teritoriale, 73 de localități din care 2 municipii, 3 orașe și 68 de comune în componența cărora se află 331 sate.

In 2009, judetul Vrancea avea o populatie de 390596 locuitori, dintre care 62.5 % locuiesc in mediul rural si 37.5% in mediul urban.

In ceea ce priveste gradul de ocupare al fortei de munca, in judetul Vrancea s-au inregistrat urmatoarele cifre in anul 2009: Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale 140,3 mii persoane, numarul mediu al salariatilor 56 mii persoane, numarul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca 11220, rata somajului 7,4 %. ( Sursa: Directia Judeteana de Statistica Vrancea).

Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km.

Cele mai importante cai rutiere ce strabat judetul Vrancea sunt:

E 85 Giurgiu - Bucuresti -Buzau -Focsani - Bacau - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Kmpe teritoriu judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistraleieuropene care leaga sud - estul Europei sau Orientul de nordul si nord - vestul Europei.

DN 11 A Adjud- Onesti, continuând cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul Ghimes-Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Brasov), arteretranscarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 kmpe teritoriul judetului);

DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judetului cu E 85;

DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareste Valea Putnei, 96 km pe teritoriuljudetului (limita-vf.Musat-1503 m), importanta artera de legatura cu Transilvania, iarnase circula mai greu, arareori este blocat din cauza conditiilor meteorologice (înzapeziri);

DN 24, suprapus pe teritoriul judetului cu E 581 (Tisita-Cosmesti-Tecuci-Bârlad-Albita),se desprinde din E 85 la Tisita si face legatura cu punctul de frontiera Albita, pe Prut-146km (10 km pe teritoriul judetului).

Judeţul Vrancea are o industrie diversificată, în care ponderea o deţin industria textilă şi a confecţiilor (aproape 50% din totalul producţiei, dar şi 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentară şi a băuturilor (aproape 20% din total industrie şi angajează 30% din total resurse umane), producţia de mobilier, industria celulozei, hârtiei şi cartonului, industria de maşini şi echipamente, industria de aparataj electric.

Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor, activitate ce asigură materia primă pentru industria alimentară.

Industria textilă şi de confecţii este puternic orientata spre export - 90% din exporturile judeţului fiind reprezentate de confecţii. Un alt sector competitiv este cel al industriei lemnului, care deţine 31% din restul exporturilor.

Industria alimentară este încă orientată spre piaţa naţională, deşi este una dintre industriile competitive ale judeţului. În ceea ce priveşte industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificaţie din România, 3 sunt localizate în Vrancea, lucru care reflectă puternica reprezentare a potenţialului vinicol în acest judeţ.

Capitolul 2: Potentialul turistic al judetului Vrancea

Potentialul turistic natural

Relieful

Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemuite cu nişte trepte uriaşe, care coboarã de la vest spre est, prima treaptã este constituitã de munţii Vrancei, alcãtuiţi din culmi şi masive cu înãlţimi de la 960m la 1873m. Principalele subunitati ale Muntilor Vrancei sunt: Muntii Lacauti-Goru, Muntii Furu, Muntii Zboina Frumoasa, Muntii Coza,Muntii Lepsei, Muntii Zboina Neagra.

Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep la 350m si continua variat pina la 1001m. In fine a treia treapta, ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret, Trotus si Ramnic - o reprezinta campia.

Regiunea seismica cea mai activa din Romania se afla in zona Vrancea, cu epicentrul in comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic doua cutremure de pamint, cele mai multe imperceptibile simturilor omului. O moderna statie seismica functioneaza in localitatea Vrancioaia.

Hidrografia

Teritoriul judetului este strabatut de o bogata retea hidrografica. Siretul formeaza spre est pe cca. 80 km, limita cu Judetul Galati. Trotusul are cursul inferior(13 km) tot pe teritoriul judetului si se varsa in Siret. Dintre apele ce strabat judetul cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nord-vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 km2, colectand toate apele judetului, cu exceptia Zabrautilor, Susitei si Ramnicului, a Berheciului si Zeletinului, ce trec prin extremitatea nord -estica a judetului, pe 4-5 km. Zabala, cu un bazin hidrografic de 559 km2, izvoraste de sub versantul sudic al zonel centrale a Muntilor Vrancei si curge pe 64 km. Milcovul(68 km lungime) izvorand de sub Muntele Monteoru, se varsa in Putna in zona satului Rastoaca. In nord de sub Tiua Golasa si Zboina Neagra, curge spre sud-est, pe 68 km, paraul Susita, cu un bazin de 410 km2, dar cu un debit in general sarac, ceea ce face ca pe ultimii sai 8 km apele sa dispara, in albia de o mare permeabilitate. In extremitatea sudica a judetului curge partial Ramnicul Sarat, care izvoraste de sub Varful Furu Mare.