Valorificarea potențialului turistic al Județului Vrancea

ISTORIC

Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latina, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la la VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opinia cã termenul aparţine fondului lexical de origine traco-dacicã(Vran ar însemna pãdure, munte). Vrancea a fost un ţinut al transhumanţei, fapt de necontestat care şi explicã caracterul sãu pãstoresc şi tradiţiile etnofolclorice. În Vrancea, la Soveja a fost culeasã balada “Mioriţa”. Pe aceste locuri se aflã cele mai reprezentative monumente ale rãzboiului de reîntregire naţionalã şi teritorialã(1916-1918), mausoleele eroilor români de la Mãrãşeşti, Mãrãşti, Soveja şi Focşani.

Personalitãţi marcante ale istoriei şi culturii româneşti au vãzut lumina zilei pe acest ţinut : mitropolitul Varlaam al Moldovei, deputatul în parlamentul Moldovei, Ion Roatã, pictorul Gh.M. Tãtãrãscu, arhitectul Ion Mincu, pãrintele şcolii naţionale de arhitecturã, scriitorul şi diplomatul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti de geografie.

PATRIMONIU

În județul Vrancea istoria română, cultura și civilizația sunt reprezentate de urmatoarele obiective turistice:

- Mănăstirea Mera - o construcție fortificată construită în 1685; este singura clădire construită în România de catre familia Cantemir (patrioți, conducători și invatatori).

- Pivnițele domnești de la Odobești, construite în 1839 unde se gasește cea mai mare și bogată colecție de vinuri îmbuteliate din România, apaținând unitatii Vincon din Focșani.

- Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sării, construita în 1770 pe cursul superior al râului Putna.

- Muzeul Satului care este o sinteză a tradițiilor populare, agricultura traditională și tehnici artizanale, obiceiuri și condiții de locuit din Vrancea; este situat în Crângul Petrești, la 7 km distantță de Focșani.

- Mausoleul Eroilor Români închinat soldaților care au murit pe linia frontului de la Marașești-Marașești-Soveja-Focșani-Sud, în Primul Război Mondial.

ECONOMIE

Caracterul economiei judeţului este dat de industrie. Dominantã este ramura industriei uşoare a cãrei producţie este destinatã în proporţie de 85% exportului pe piaţa vesticã. “Aurul verde “ din pădurile vrâncene susţine industria de prelucrarea lemnului şi pe cea de mobilier, iar recoltele bogate de struguri permit obţinerea unei game variate de băuturi. Renumele vinurilor vrâncene a trecut graniţele ţării, fapt dovedit de mulţimea de medalii şi premii cucerite la diverse concursuri intenaţionale. Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor şi în consecinţă asigură suport pentru industria alimentară de prelucrarea cărnii şi laptelui.

La 1 iulie 2009, in evidente era trecuta o populatie stabila de 390536 de vrinceni, cu circa 1000 de persoane mai putin ca la inceputul aceluiasi an. Cu toate acestea, la recensamintul general al populatiei din 2002 au fost numarati numai 387.632 de vrinceni. In Vrancea traiesc mai multe femei decat barbati.

Persoanele care traiesc in mediul rural (244697; 62,47%) sunt mai multe decat persoanele care locuiesc in mediul urban( 146944; 37,52%). Acest lucru se datoreaza faptului ca s-au pastrat traditiile iar mediul natural este predominant.

Grupa predominant, de varsta, este cea intre 15 si 59 ani, adica 63,34%, iar durata medie de viata este de 73,89% pentru ambele sexe.

Tabel 1. Reprezentarea populatiei pe sexe si medii, la 1 ianuarie

Judet

Anii Total

(numar persoane) Urban

(numar persoane) Rural

(numar persoane)

Ambele

sexe Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin

Vrancea

2000 391178 192005 199173 149522 72139 77383 241656 119866 121790

2001 391395 192147 199248 148218 71510 76708 243177 120637 122540

2002 391833 192418 199415 148807 71757 77050 243026 120661 122365

2003 395851 194767 201084 150609 72654 77955 245242 122113 123129

2004 394551 194082 200469 149786 72268 77518 244765 121814 122951

2005 394408 193953 200455 149374 71974 77402 245032 121979 122053

2006 393961 193635 200326 149223 71814 77409 244738 121821 122917

2007 393138 193229 199909 148994 71702 77292 244144 121527 122617

2008 392317 192718 199599 147697 70958 76739 244620 121760 122860

2009 391641 192254 199387 146944 70478 76466 244697 121776 122921

Sursa: Institutul national de statistica Vrancea

Tabel 2. Populatia, pe grupe de varsta, la 1 iulie

Judet

Anii Total Pe grupe de varsta

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

Vrancea

2000 391220 75966 234075 81179

2001 391322 74178 235913 81231

2002 396002 72097 242431 81474

2003 395330 69353 244458 81519

2004 394286 66871 246084 81331

2005 393766 64372 248553 80841

2006 393023 63715 248594 80714

2007 392619 62940 248920 80759

2008 391574 62146 238931 80497

2009 390596 61374 247426 81796