Italia

ITALIA

PARTEA I

DATE GENERALE

Denumirea oficiala:: Republica Italiana

Capitala : Roma

Localizare:: Granite: N-Franta, Elvetia, Austria si Slovenia, E-Marea Adriatica, V-Marea Tireniana, S-Marea Mediterana.

Suprafata :301.340 km2

Populatia : Aproximativ 58.000.000 locuitori

Drapelul : Un tricolor format din culorile verde alb si rosu

Moneda : Moneda Unica Europeana :Euro

Forma de guvernare : Republica

Limba oficiala : Italiana cu dialectele regionale

Sef de stat : Presedinte Carlo Azeglio Ciampi

Sef de guvern : Prim ministru Silvio Berlusconi

Religia : Romano-catolici, cu minoritate protestanta

Stat membru fondator

PARTEA II

POTENTIALUL FIZICO-GEOGRAFIC

Forma sa geografica este asemanatoare unei cizme de dama.

Elementele atractive ale reliefului : Italia cuprinde o parte continentalã, formatã din versantul intern al arcului Alpilor si Câmpia Padului, si o alta peninsularã, ocupatã de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si înguste câmpii litorale. Alpii, în N, se prezintã sub forma unui zid masiv care se desfãsoarã pe cca. 1200 Km pe directia V-E. Pe aceeasi directie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai putini înalti – dar cei mai extinsi si usor accesibili –la poalele cãrora s-au format, prin bararea unor vãi glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda ) si Alpii Venetieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupã cea mai mare parte a peninsulei si se continuã si în insula Sicilia, sunt fragmentati si prezintã altitudini mai mici decât Alpii. Sunt cunoscuti pentru caracteristicile lor vulcanice: câmpuri de lavã , vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distinctã de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podis.

Coastele Italiei mãsoarã peste 9000 Km si sunt joase si nisipoase spre marea Adriaticã si înalte si abrupte spre marea Tirenianã.Numeroasele bãi si golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor.

Elementele climatice : În N clima este continentalã, cu ierni relativ reci, veri cãlduroase si precipitatii abundente. Italia peninsularã are un climat mediteranian, cu veri secetoase si calde si cu ierni ploioase si blânde. De la N la S temperaturile cresc concomitent cu scãderea precipitatiilor.

Climatul blând de pe aceste tarmuri devine din ce în ce mai calduros si mai secetos spre sud si mai aspru catre interior, unde capata caractere montane. În aceste conditii s-a dezvoltat,înca din cele mai

vechi timpuri, civilizatia etrusca (cetatile etrusce existau pe

colinele de la poalele muntilor înca de pe vremea când mlastinile dainuiau printre cele sapte coline pe care s-a ridicat apoi Roma).

Aglomeratia romana ocupa o pozitie de tranzitie între nordul

continentului si mezzogiorno, cu cladiri ce subliniaza rolul sau de

capitala politica, religioasa si turistica a Italiei. Acolo, pe malul

drept al Tibrului, se afla Citta del Vatican (Statul Vatican, cu o

suprafata de 0,44 kmp si aproape 800 locuitori), centru mondial al

catolicismului, cunoscut sub numele de Sfântu Scaun-sediul

papalitatii, al Colegiului Cardinalilor si al consiliului Pontifical.

Mai spre sud, la poalele Vezuviului, ce se oglindeste în apele

golfului omonim, înconjurându-l în trepte, se afla orasul Napoli si o

serie de mici statiuni balneare: Pozzuoli, Pompei, Ercolano, precum si

cele doua perle ale turismului italian: insulele Capri si Ischia.

Cele doua insule mari ce închid bazinul Marii Tireniene: Sicilia

(25.707 kmp) si Sardinia (24.090 kmp), ca si insulitele raspândite în

jurul lor (Stromboli, Volcano, Salina, Egadi, s.a.) apartin în

totalitate tipului de peisaj mediteranean: munti vulcanici dezgoliti

de vegetatie, coline acoperite de întinse podgorii, de paduri si

plantatii de maslini, sau de tufisuri alcatuite din plante adaptate la

conditiile de ariditate, plaje încinse de razele dogoritoare ale

Soarelui.

Nordul Italiei este foarte diferit de restul tarii, caci peisajele

muntilor înalti, ale dealurilor piemontane si ale câmpiei manoase sunt asemanatoare Europei continentale de dincolo de Alpi. De altfel,

lantul arcuit al Muntilor Alpi nu mai este de multa vreme o bariera

între Italia si continent. Pe lânga vestitele trecatori traversate,

înca din antichitate, de drumuri transalpine, azi nu mai putin de opt

tuneluri (Karawanken, Tauern, St. Guthard, Simplon, Grand St. Bernard, Mont Blanc, Frejus, Tenda) asigura legaturi mixte, prin mari axe feroviare si rutiere, între Italia si restul continentului.