Județul Iași

Fondul morfoturistic

Apartine in intregime Podisului Moldovei, are un caracter pregnant sculptural, fiind alcatuit din platouri si dealuri prelungi, usor inclinate catre SE, cu inaltimi ce variaza intre 200 si 593 m, din campii colinare cu altitudini medii de 150 m si din vai largi cu sesuri aluviale extinse. Partea de NV a judetului Iasi este ocupata in proportie de 24 % de prelungirile de SE ale Podisului Sucevei in cadrul caruia se evidentiaza dealurile Holm, Lespezi, Tudora, Sangeap, Pietraria s.a. (ce formeaza laolalta o unitate deluroasa mai mare, cunoscuta sub numele de Dealu Mare) si colinele Ruginoasa-Strunga, ambele pe stanga Siretului si dealurile Runcu 454 m, Parcului 445 m, Soci 437 m, Tatarus sau Trestioara 430 m s.a. pe dreapta Siretului. Aici se inregistreaza si cea mai mare altitudine a judetului Iasi, respectiv 593 m in Dealul Tudora. Limitele intre Podisul Sucevei si Campia Moldovei (respectiv Campia Jijiei Inferioare) sunt foarte clare si sunt marcate printr-un abrupt cuestic de 200-300 m inaltime, pe aliniamentul localitatilor Deleni – Harlau – Cotnari – Cucuteni – Targu Frumos – Strunga. In partea de S si SE a judetului, se afla prelungirile de N ale Podisului Barlad, mai precis o subunitate a acestuia, cunoscuta sub numele de Podisul Central Moldovenesc, care ocupa 27 % din suprafata judetului. Podisul Central Moldovenesc se prezinta sub forma unei culmi principale cu directie E – V, cu inaltimi de 350 – 400 m, din care se desprind culmi secundare, mai scurte spre N si mai prelungi catre S. Inaltimile cele mai mari din acest sector se intalnesc in dealurile Tansa (466 m), Cetatea (467 m), Cheia Domnitei (458 m), Crasna (417 m), Movila (417 m), Repedea (416 m) s.a. Cea mai mare parte a teritoriului iesean (49 %) este ocupata insa de Campia Jijiei Inferioare, extinsa in partea central – estica a judetului cu altitudinea medie de 150 m, marginita la V si E de abrupturi cuestice, cu diferente de nivel de 200 – 300 m.

Dealul Bucium strajuie cu peste 300m alt. orasul Iasi si împrejurimile acestuia. Platoul somital al acestui deal este calcaros cu grote, abrupturi, doline fiind declarat rezervatie geologica. Partea inalta a dealului este împadurita dar spre poale sunt celebrele si întinsele podgorii de Bucium. De pe platoul somital avem cea mai frumoasa priveliste a Iasului si a celor "7 coline". Situat la 6 Km de Iasi, dealul Bucium cunoaste un puternic flux turistic în perioada sezonului cald.

2. Fond climatoturistic

Judetul Iasi se afla dominant sub influenta directa a maselor de aer euro-asiatice si mai putin a curentilor nord-vestici, ceea ce genereaza un accentuat caracter de continentalism. Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană,iernile sunt geroase,iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 40 °C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de - 36,3 °C (1 februarie 1937). Temperatura aerului se caracterizeaza printr-o medie anuala de 9oC si o amplitudine anuala a mediilor lunare de 2425oC. Regimul termic in luna cea mai rece (ianuarie) cuprinde areale cu temperaturi de -3,3oC, iar ale lunii iulie de +21,4oC.

Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat – continental pronunţat, aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic.

- Radiaţia solară globală, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuţie neuniformă în cursul anului. 40% din total revine perioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm2), în timp ce iarna se realizează doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2).

- Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8°C şi 9°C în vest şi sud şi între 9°C şi 10°C în nord şi nord-est, scăzând odată cu creşterea altitudinii.

Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (18°C- 20°C în zonele înalte

şi 20°C -21,5°C în zonele joase), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie (-

3°C - 4°C şi chiar sub - 4°C pe văi).

- Durata de strălucire a soarelui atinge 2000 ore anual, repartizate între 200 şi 290 de zile; la Cotnari se înregistrează 2076 ore de strălucire în timp ce la Iaşi, doar

1953 ore de strălucire a soarelui;

- Caracterul continental e pus în evidenţă de valorile extreme ale temperaturilor: 40°C la Iaşi (în iulie, 1909) şi -32,3°C la Podu Iloaiei (în ianuarie, 1963), rezultând o amplitudine de 72,3°C. Temperaturile de peste 5°C încep de la 23 martie şi durează până spre 11 noiembrie, iar cele ce depăşesc 10°C se înregistrează între 11 aprilie şi 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind şi perioada de dezvoltare optimă a culturilor agricole.

O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este îngheţul, care se produce, în medie, toamna în octombrie şi primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În mod obişnuit, primul îngheţ se produce în jurul datei de 14 octombrie, la Iaşi, iar ultimul la 20 aprilie. În dealurile cu înălţimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheţ şi peste 40 zile de iarnă, iar în dealurile şi culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numărul mediu al zilelor cu îngheţ este 110.