Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș

Poziţia geografică şi limitele

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş (PNCB - H) reprezintă o arie protejată de interes naţional, fiind situat în zona central nord – estică a României, în arealul grupei centrale a Carpaţilor Orientali, mai exact în Munţii Hăsmaş. Din punct de vedere administrativ acesta se află pe teritoriul judeţelor Harghita şi Neamţ.

Din punct de vedere geografic, suprafaţa Parcului Naţional se întinde în partea de nord pe zona Lacului Roşu şi a Cheilor Bicazului, cuprinzând partea inferioară a bazinelor afluenţilor de nord ai Bicazului, şi anume: Suhard, Cupaş, Lapoş şi Şugău. Din Vf. Licaş (1675 m) limita nordică coboară spre est pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Licaş şi Cupaş şi apoi pe culmea dintre pârâul Suhard şi pârâul Cupaş până în Vf. Suhard (1507 m). În continuare, limita urmăreşte aval malul stâng al pârâului Cupaş până la cota 954 m, urcând apoi până la cota 1358 m aflată pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Cupaş şi Lapoş. Limita coboară apoi spre nord – est pe culmea secundară din vestul cheilor Lapoşului, până la est de localitatea Bârnadu, continuând pe creasta abruptului stâng al văii Şugăului până la confluenţa acesteia cu Bicazul, incluzând în parc Cheile Şugăului.

Limita estică a parcului începe de la confluenţa Şugăului cu Bicazul, orientându-se apoi spre sud-est, pe interfluviul dintre Bicaz şi Surduc, până în Vf Surduc (925,5 m). De aici, limita coboară sinuos până la pârâul Ţiganul, respectiv pârâul Făgetul. În continuare limita parcului se orientează spre sud – vest, coborând pe versantul stâng al Bicăjelului până la confluenţa acestuia cu Măturişca. În parc sunt incluse şi cheile formate de Bicăjel până la confluenţa cu pârâul Groapa. Limita urmează apoi cursul Bicăjelului, până la cumpăna de ape dintre Pârâul lui Merlot şi pârâul Druniţei, continuându-se până în Vf. Stâncilor (1461 m).

În sud, limita parcului coboară pornind din Vf. Stîncilor în bazinul Oltului spre vest, până la confluenţa cu pârâul Ţiblec, ajungînd la cota de 1326 m. De aici limita coboară în pârâul Simina, după ce traversează Piciorul lui Balint.

Limita vestică a parcului începe din pârâul Simina, urcănd până la cota de 1365 m, după ce traversează pârâul Fierarului şi Culmea Fierarului. Coboară apoi spre vest până la intersecţia dintre culmile Piciorul Scaunelor şi Piciorul Bisericii. Aceasta continuie spre nord-vest peste Culmea Mare şi Piciorul Mesteacănului până în pârâul Mesteacănul Mare. De la cota de 1203 m de pe Culmea Patul Mare, limita urmează cumpăna de ape a pâraelor Şaua Fagului şi Liniei, ajugând până la cota de 1598 m. Din acest punct limita parcului se orientează spre est şi apoi spre nord, până la valea Hăghimaş, continuându-se până la Lacul Roşu şi până la confluenţa Bicazului cu pâraiele Oaia şi Licaş, finalizându-se în Vf. Licoş.

Prezentare generală

Aria protejată Cheile Bicazului – Hăşmaş este inclusă în a II a categorie a Clasificării IUCN, şi anume parc naţional, întrucât este foarte întinsă ca suprafaţă, fiind gestionată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere.

A fost înfiinţat în 1990 de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, având o suprafaţă de 6575 ha. Acesta încadrează în principal aria lambourilor calcaroase ale Pânzei transilvane de Hăşmaş, extinzându-se longitudinal din Valea Bicazului şi până la obărşia Bicăjel-Pârâul lu Balint, cuprinzând toată masa calcaroasă de la Suhărzel, Cupaş şi Bardos, în nord, pănî la Masivul Fratele şi Piatra Crăpată în sud. Instituirea Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş a avut ca scop protejarea şi conservarea patrimoniului natural de excepţie al acestei unităţi montane, evidenţiat în urma celor două secole de cercetări ştiinţifice.

Aici sunt incluse mai multe rezervații naturale – asimilate în zona de protecție integrală, şi anume: Cheile Bicazului (aparţinând de comuna Bicaz Chei), Cheile Bicazului şi Lacul Roşu (aparţinând de Gheorgheni), Cheile Şugăului (doar 10% din suprafaţă; comuna Bicaz Chei), Masivul Hăşmaşu Mare, Piatra Singuratică – Hăşmaşul Negru (aparţinând de comuna Sândominic) şi Avenul Licaş (aparţinând de oraşul Gheorgheni, localitatea Lacul Roşu).

În ceea ce priveşte accesul, acesta este facilitat în principal dinspre Bicaz şi Gheorgheni, oraşe legate de D.N. 12C, ce traversează parcul prin zona Staţiunii Lacul Roşu şi Cheile Bicazului, şi dinspre comuna Sândominic pe D.J. 125 prin oraşul Bălan. Totodată, accesul se poate face dinspre localităţile:

- Vatra Dornei pe D.N. 17B până în Poiana Largului şi apoi până în Bicaz, pe D.N 15;

- Borsec pe D.N. 12 până în Poiana Largului şi apoi până în Bicaz pe D.N. 15;

- Piatra Neamţ pe D.N. 12 pînâ în Bicaz;

- Braşov, Miercurea Ciuc pe D.N 12 până în Gheorgheni;

- Bucureşti pe E60 până în Braşov, pe E577 – D.N. 11 până în Sfântu Gheorghe şi apoi pe D.N. 12 până în Gheorgheni

- Tg. Mureş pe D.N 15 până la Topliţa şi apoi pe D.N. 12 până la Gheorgheni

- Oradea, Cluj, Tg. Mureş pe E60 până la Bălăuşeri şi apoi pe D.N. 13B la Savota, Praid (Pasul Bucium) până în Gheorgheni;

În prezent, parcul este administrat de o subunitate a Direcţiei Silvice Miercurea Ciuc din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. Sediul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş este situat în Staţiunea Izvorul Mureşului (str. Principală nr. 44A, cod poştal 537356), din judeţul Harghita.