Parcul Natural Lunca Mureșului

Localizare

Parcul Natural Lunca Muresului este situat în vestul României, în judeţele Arad şi Timiş, limitrof zonei fiind chiar oraşul Arad (centrul său se găseşte la 4 km de limita estică a zonei) cu o populaţie de 173.000 locuitori. Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară, de-a lungul râului Mureş. Are o suprafaţă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului; este o zonă inundabilă (o inundaţie la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu. Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte accesul turiştilor, întregul parc oferă o accesibilitate ridicată, principala intrare fiind însă Pădurea Ceala din imediata apropiere a Municipiului Arad.

Punctele de acces în PNLM sunt situate:

- în partea de vest la: nu există

- în partea de nord la: drumul comunal DC 100A, drumul comunal DC 96A,

drumul forestier Ceala, mai multe drumuri de exploatare agricole;

- în partea de sud la: DC 100A (Sâmpetru German – Pecica), DC 100B

(Munar – Mănăstirea Bezdin), DC 30, DJ 682E (Sâmpetru Mare – Igriş),

mai multe drumuri de exploatare agricolă

- in partea de est: Strada Mărului din Municipiul Arad

Descriere generală şi istoric

Pentru instituirea regimului de arie protejată primi paşi au fost realizaţi în anii 1970 când au fost făcute unele studii ale zonei Prundul Mare de către un grup de plin de entuziasm care cuprindea printre alţii pe Ioan Moldovan, Andras Libus şi Aurel Ardelean. Astfel în acei ani a fost declarată o suprafaţă de 91,2 hectare din Prundul Mare ca rezervaţie naturală, urmărind a se proteja populaţia de stârci cenuşi care cuibăreau acolo. Apoi în anul 1988, 12.000 ha din această zonă a fost declarată ca Zonă de Importanţă Avifaunistică. Iniţiativa de protejare a fost continuată de reprezentanţi de la Agenţiile de Protecţia Mediului din Arad şi Timişoara şi apoi de Direcţia Silvică Arad şi a culminat în anul 2005 când prin hotărârea de guvern prin care a fost declarat Parcul Natural Lunca Mureşului. Din anul 2006 aria protejată „Lunca Mureşului” este a patra zonă din România ce a fost desemnată pentru includerea în Lista Ramsar a Zonelor Umede de Importanţă Internaţională. Din anul 2008 aceeaşi suprafaţă face parte şi din Reţeaua Natura 2000, fiind atât sit de importanţă comunitară (RO SCI 0108) pentru protejarea anumitor specii (30) şi habitate (12), cât şi arie de protecţie specială avifaunistică (RO SPA 0069) pentru protejarea a 41 de specii de păsări.

Un puternic imbold l-a constituit şi finanţarea obţinută de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, respectiv Direcţia Silvică Arad de la comunitatea europeană prin programul PHARE de cooperare transfrontalieră. Prin derularea proiectului "Protejarea şi dezvoltarea luncii râului Mureş" s-a putut realiza infrastructura ariei protejate (un centru de vizitare, două puncte de informare turistică şi căi de acces). Din finanţarea proprie a Regiei Naţională a Pădurilor - Romsilva sau a Uniunii Europene au fost achiziţionate numeroase echipamente de cercetare şi monitorizare (620.000 euro) şi s-au desfăşurat numeroase activităţi de educaţie ecologică sau de promovare a

ecoturismului. Din luna noiembrie 2005 aria protejată are şi o administraţie aflată în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, alcătuită din 12 persoane şi care funcţionează cu un buget anual de cca. 150.000 euro.

În cadrul Parcului Natural Lunca Mureşului există patru zone de protecţie integrală Prundul Mare (717,9 ha), Pădurea Cenad (310,5 ha), Insula Mare Cenad (2,1 ha) şi Insulele Igriş (7,0 ha). Aceste zone sunt strict protejate, fiind interzise activităţile de exploatare a resurselor naturale.

Coordonatele geografice ale parcului sunt:

Nord(46°19'01'' Lat. N / 20°50'05'' Lat. Est)

Est ( 46°18'89'' Lat. N / 20°49'94'' Lat. Est)

Sud ( 46°07'15'' Lat. N / 20°91'89'' Lat. Est)

Vest ( 46°16'82'' Lat. N / 21°27'72'' Lat. Est)

Altitudinea medie: 100m

Altitudinea minimã: 82,5m

Altitudinea maximã: 135m

Suprafata: 17.455 ha

Obiectivul Parcului Natural Lunca Mureşului este protejarea peisajului, habitatelor şi speciilor specifice de luncă printr-un managementul durabil al activităţilor umane, astfel încât să reprezinte şi un spaţiu ideal pentru activităţi de educaţie ecologică şi ecoturism.

Principalele atracţii turistice din Lunca Mureşului sunt următoarele:

- Peisajul specific de lunca, având ca element principal Râul Mureş, cu cele 40 de insule din interiorul parcului, plaje de nisip şi tunelurile formate de sălciile care se apleacă asupra apei;

- Cele cca 200 de specii de păsări reprezentate de populaţii impresionante în zona ariei protejate şi care pot fi urmărite din observatoare special construite;

- Biodiversitatea remarcabilă, începând cu păsările şi continuând cu mamifere, reptile, amfibieni, peşti, insecte s.a.

- Cele două mănăstiri foarte vechi din interiorul parcului, respectiv Mănăstirea Hodoş-Bodrog, cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă, având ca primă atestare documentară o diplomă dată de Regele Bela al III-lea în anul 1177 şi Mănăstirea Bezdin - una dintre puţinele mănăstiri ortodoxe sârbe din România care se mai păstrează, datând din anul 1539.

- Balta cu nuferi din Rezervaţia naturală Prundul Mare, singurul loc din judeţul Arad unde Nimphaea alba vegetează natural.

Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului promovează o serie de activităţi turistice cu un caracter ecologic, astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai redus. Cele mai importante activităţi turistice în cadrul parcului nostru sunt:

- excursii pe Mureş cu ambarcaţiuni uşoare de tip caiac-canoe ce pot fi închiriate de la sediul administraţiei din Arad sau de la punctele de informare turistică Pecica şi Cenad;