Valorificarea potențialului turistic al Județului Botoșani

1. Caracterizarea geografică şi economico-socială a judeţului Botoşani

1.1 Geografia judeţului Botoşani

Judeţul Botoşani este situat în colţul de nord-est al ţării, la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, ceilalţi vecini fiind judeţele Iaşi la sud şi Suceava la vest.Este cuprins între râurile Siret şi Prut. În judeţ se află cea mai nordică localitate a ţării, Horodiştea.

Judeţul Botoşani are o suprafaţă de 4986 Km2, ocupă 2,1 % din teritoriul țării, şi o populaţie de 454023 locuitori după recensământul efectuat în anul 2002. Din punct de vedere administrativ, judeţul are 411 de localităţi din care 2 municipii (Botoşani şi Dorohoi), 5 oraşe (Darabani, Bucecea, Ştefăneşti, Flamânzi si Săveni) si 71 de comune şi 333 de sate.

1.2 Căi de acces

Reţeaua de drumuri a judeţului Botoşani cuprinde: 9 trasee de drumuri naţionale; 29 trasee de drumuri judeţene; 175 trasee de drumuri comunale. La 31 decembrie 2008 drumurile publice ocupau 2125 km, dintre care cele naţionale 449 km, iar cele judeţene şi comunale 1676 km.

Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

1. Hârlau - Botoşani – Cernăuţi

2. Botoşani – Ştefăneşti - Soroca

3. Botoşani – Săveni -Lipcani

4. Suceava - Botoşani

Judeţul Botoşani dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 160 km cu o densitate de 32,1 km/1000 km2, sub media regională de 40,9 şi sub cea pe ţară, care este peste 46,5 km/1000 km2. Regiunea Nord-Est este traversată de două din cele opt magistrale feroviare:

- Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret spre Ucraina;

- Bucureşti – Iaşi – Ungheni spre Republica Moldova.

Linia de cale ferată Verești-Botoșani (44 km) a fost dată în exploatare în anul 1871. Prin această linie, municipiulul Botoșani este conectat la una dintre cele mai importante magistrale feroviare ale țării, cea care asigură legătura între București-Suceava-Vicșani.

Învecinându-se cu Ucraina şi Republica Moldova, judeţul Botoşani beneficiază de 3

puncte de trecere a frontierei de stat. Legătura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele

de trecere a graniţei de la Siret şi Racovăţ, în timp ce legătura cu Republica Moldova este

asigurată prin punctul vamal Stânca-Costeşti.

Cel mai apropiat aeroport de judeţul Botoşani este Aeroportul Suceava-Salcea, aflat la 33 de kilometri. Acesta are curse regulate cu Aeroportul Internațional Otopeni - București şi cu Viena. În apropiere mai sunt Aeroportul Internațional Iași - care are curse regulate cu Viena, Budapesta, București și Timișoara, și Aeroportul Bacău - care are curse regulate cu orașe din Italia și Spania, îndeosebi Roma.

1.3 Economia judeţului Botoşani

Botoşani este judeţul cu cel mai scăzut PIB/ cap de locuitor în 2010: 3200 euro.

În judeţul Botoşani populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale la sfârşitul anului 2008 este 149300 locuitori. Ea reprezintă 72% din totalul locuitorilor şi este distribuită, în principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar a fost în 2008 de 1390 RON/salariat.

În judeţ sunt înregistrate 6.544 companii, din care 5.615 sunt societăţi comerciale, 19 regii autonome, 1.162 asociaţii familiale; 14 societăţi cu capital integral străin.

La sfârşitul anului 2007 numărul şomerilor a fost de 6.563 persoane, din care 2.585

femei, înregistrându-se o rată a şomajului de 4 % la nivelul judeţului, faţă de 4,1 % la nivel naţional. Din cei 6.563 şomeri, 144 persoane sunt cu studii superioare, 32 cu studii postliceale, 728 cu studii liceale, 1273 cu pregătire profesională, 3242 cu pregătire gimnazială, 864 cu pregătire primară şi 280 fără studii.

În anul 2008 s-a înregistrat un număr de şomeri de 5519 dintre care 2305 femei şi 3214 bărbaţi. Rata şomajului la nivel judeţean in 2008 a fost de 3,6% faţă de 5,6% la nivel naţional.

2. Prezentarea potenţialului turistic al judeţului Botoşani

2.1 Potenţial turistic natural

Relieful

Este predominant deluros.Teritoriul judeţului, cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai înalte la vest si în sectorul nordic al Câmpiei Moldovei şi dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podişului Moldovei. Ca altitudine, relieful variază între 587m în zona Dealu Mare Tudora şi 54 m în lunca Prutului. Relieful este în cea mai mare parte puţin proeminent, reprezentând văi largi, platforme netede şi pante reduse.

Clima

În judeţul Botoşani, clima este temperat - continentală, influenţată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul ţării ( 8- 9 0 C), cu precipitaţii variabile, cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord - vest şi sud - vest. În ianuarie temperatura medie este de -4 - -60C, iar în iulie 20 - 23C.

Reţeaua hidrografică

Cursurile de apă urmează direcţiile nord – vest şi sud - est, fiind formate din Prut ( la est şi Siret la vest), Başeu şi Jijia (în centru), cu afluenţii importanţi: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formează culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brăzdează judeţul, determinând crearea artificială a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigaţii, alimentare cu apă, piscicultură. În zona localităţilor Stânca - Costeşti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări din ţară, cu un volum de 1,5 miliarde mc apă, cu o suprafaţă de 1600 ha şi o lungime de 70 km. Din mulţimea iazurilor, ce conferă o frumuseţe aparte putem aminti: Dracşani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Başeu), Cal Alb; Hăneşti; Mileanca, Havârna. Densitatea medie a retelei hidrografice permanente este destul de redusã 0,41/km/kmp; sursa principalã de alimentare (86 %) consituind-o precipitatile atmosferice; Exista un numãr de 156 lacuri de acumulare, iazuri, pepiniere piscicole si elestee din care 152 apartin bazinului hidrografic Prut, iar 4 apartin bazinului hidrografic Siret