Valorificarea potențialului turistic al Județului Botoșani

I. Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Botosani este situat in extremitatea nord-estica a tarii, invecinandu-se la sud cu judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, iar la nord si est limita este marcata de granita dintre Romania si Republica Moldova, in cea mai mare parte ea fiind reprezentata de raul Prut.

Intre aceste limite judetul are o suprafata de 4965 km, reprezentand 2,1% din teritoriul tarii.

Ca pozitie pe glob, judetul Botosani este incadrat intre urmatoarele coordonate geografice: paralele de 47° 24΄ 16˝ si 48° 16΄ 06˝ latitudine nordica si intre meridianele de 26° 2΄ 02˝ si 27° 24΄ 32˝ longitudine estica.

Botosani este situat la intersectia drumurilor nationale 29B Dorohoi-Suceava-Saveni, implicit pe traseul drumului european E 85, ce leaga granita de nord-vest a tarii Halmeu, cu cea de est, nord-est Sculeni.

La Botosani se poate ajunge pe mai multe cai cum ar fi: daca optati pentru transportul rutier se poate veni dinspre Iasi pe Valea Prutului pe DN 24 C, in acest caz, la Stefanesti se intra pe DN 29 D, pana la Botosani. O alta alternativa ar fi tot dinspre sud, respectiv de pe teritoriul judetului Iasi pe DN28 B dinspre Hirlau. Pentru cei care nu tranziteaza teritoriul judetului Iasi si vin dinspre judetul Suceava, se poate calatori pe DN29, Suceava - Botosani, sau pe 29A Suceava–Dorohoi-Botosani. In municipiul Botosani exista mai multe autogari care asigura curse zilnice spre mai multe orase: Brasov, Bucuresti, Constanta, Cluj-Napoca, Timisoara si chiar in afara granitelor tarii ca de exemplu spre Italia, Spania. Tot din aceste autogari se asigura legaturi spre toate zonele judetului, traseele tranzitand multe localitati

Transportul public local in municipiul Botosani este asigurat cu maxi-taxi, existand microbuze ce deservesc 5 trasee de baza spre toate zonele orasului. Acestea sunt suplinite si de tramvaie, care circula pe doua trasee.

In privinta transporturilor feroviare in judetul Botosani, lungimea acestora este de 142km, principala gara este in municipiul Botosani, iar de aici sunt legaturi spre municipiul Dorohoi, Iasi, Bucuresti, Suceava.

Pentru transportul aerian se poate folosi aeroprtul de la Salcea, judetul Suceava, el fiind situat la 33km distanta de Botosani, legatura fiind asigurata de mijloace de transport in comun. Acesta are curse regulate cu Aeroportul International Otopeni-Bucuresti si cu Viena. In apropiere mai sunt Aeroportul International Iasi, care are curse regulate cu Viena, Budapesta, Bucuresti; si Aeroportul Bacau, care are curse cu Italia, Spania

Industria judetului Botosani, dezvoltata haotic pana in anul 1989, a suferit in ultimii 18-19 ani transformari majore care au condus la disparitia in intregime a industriei textile cu o crestere, in schimb, a ramurii de confectii-textile prin practicarea in exclusivitate a activitatii de producere in sistem ,,lohn”. In prezent, pe langa industria textila, mai functioneaza in judet si urmatoarele ramuri industriale: industria extractiva, utilaje, tractoare, masini agricole, pompe, utilaje si piese de schimb. Din pacate mecanismele de piata si slabul management au condus la falimentarea industriei producatoare de sticla si portelan, pentru care judetul era recunoscut la nivel national. Bine reprezentata in judet este industria alimentara si cea a bauturilor alcoolice.

In judet sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizandu-se in mod sistematic o mare varietate de produse: industria usoara si confectii (31% ), industria alimentara (22% ), aparataj electronic (10% ), articole tehnice din cauciuc (8,4% ), mobila (2,4% ).

Agricultura reprezinta principala ramura economica a judetului si concentreaza cea mai mare parte a fortei de munca 80% din suprafata judetului o reprezinta suprafata agricola, cu 60% din populatie traind in mediul rural. An dupa an, creste preocuparea in ceea ce priveste asigurarea unor conditii standard pentru agricultura. Judetul se inscrie printre cei mai mari crescatori de oi din tara (peste 500.000 capete), de asemenea exista un numar mare de vite cu preponderenta in sectorul privat. De asemenea, judetul este bogat si in practicarea viticulturii, acest sector ocupand o suprafata de 3.373 ha vii, iar in sectorul pomicol o suprafata de 3.634 ha livezi.

Comertul de marfuri este un sector distinct in economie si este intr-o relativa dezvoltare comparativ cu alte sctoare. In acest sector a avut loc o infuzie de capital strain si s-au format 68 de societati mixte.

Vanatul si pescuitul, ca ramuri complementare ale economiei judetului, reprezinta domenii de mare atractie turistica. Vanatul se leaga in mare parte de paduri, unde traiesc multe vietati de interes cinegetic.

Pescuitul s-a extins mai mult in iazuri, unde se practica piscicultura sistematica.