Administrația publică centrală de specialitate

În conformitate cu legislația românească, administrația publică se împarte în centrală, centrală, județeană și locală.

În tema de astăzi ne vom focusa atenția asupra unei ramuri a administrației publice centrale și anume administrația publică centrală de specialitate.

Aceasta este compusă din ministere, care se subordonează direct Guvernului și asigură exercitarea puterii executive, sau instituții autonome, extraministeriale, care se subordonează direct Guvernului. Desigur, fiecare minister are capacitatea, din punct de vedere constituțional, de a forma instituții în subordinea sa prin care să exercite atribuțiile de specialitate.

Un exemplu elocvent în acest sens a fost, de-a lungul timpului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a format, în fiecare județ, Direcții de Mediu, precum și Administrații Forestiere și Administrații bazinale.

Constițutia României din 1991, revizuită și republicată în 2003, conține o secțiune distinctă cu privire la administrația publică centrala de specialitate, în capitolul consacrat administrației publice din titlul III (Autoritățile publice).

Potrivit art. 116 din Constituția republicată, ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului,iar alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome.

Administrația centrală de specialitate se compune din: administrația ministerială (ministerele) și administrația extraministerială (autoritățile administrative subordonate Guvernului sau ministerelor și autoritățile administrative autonome).

Potrivit art. 117 alin. (1) din Constituția republicată, ministerele se înființează, se organizează și functionează potrivit legii.

Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului Romaniei și a ministerelor, ministerele și ministrii se aprobă de către Parlament prin acordarea votului de încredere la învestitură, iar primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin înființarea, desființarea sau dupa caz, divizarea ori comasarea unor ministere, situații care se supun votului Parlamentului, în condițile investiturii.

Desigur că funcționarea, crearea și gestionarea ministerelor sunt influențate de acorduri și negocieri politice și, ca o consecință a paragrafului anterior, numărul, structura și densitatea ministerelor poate varia, în funcție de interesele politice sau de dorința majorității parlamentare care susține Guvernul. Ca un exemplu, propunem spre analizare comparativă structura Guvernului Emil Boc 1 și cea a guvernului Victor Ponta 2.