Dezvoltarea comunitară participativă - aspecte comparative

Folosim termenul de comunitate pentru a desemna comuniunea, prietenia, uniunea oamenilor „la bine și la greu”, a oamenilor care se privesc unii pe alții, se observă, se înțelege pot merge împreună într‐o direcție, fără ranchiună, suspiciune, ură.

Dezvoltarea comunitară este un concept relativ nou care tinde să se afirme din ce în ce mai mult în spațiul științelor socio-umane ridicând tot mai multe pretenții la gradul de disciplină de sine stătătoare care abordează un domeniu distinct al spațiului socio-uman. Dezvoltarea comunitară se remarcă odată cu trecerea de la comunitarismul socialist la comunitarismul modern - bazat pe modernizare și participare la nivel local. Baza comunitarismului modern este cetățeanul, sau după cum îl numește Ralf Dahrendorf, unul din teoreticienii principali ai principiului societății civile: cetățeanul public, individul participant la treburile obștești. “Societatea civilă este societatea “citizen”-ilor (a cetățenilor publici), care au drepturi, care își asumă obligațiile și care se comportă în mod civic și civilizat unii cu alții. Este o astfel de societate, care tinde la aceea ca nimeni să nu fie exclus și care asigură membrilor săi sentimentul de apartenență și constituția libertății.”

Cătălin Zamfir (2007) consideră că „preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut masiv în cazul țărilor sever și cronic subdezvoltate, în care fragilitatea sistemului economic creează sistematic un deficit de oportunități unui segment majoritar al comunității de a se integra într-un proces global de dezvoltare.” Programele de dezvoltare comunitară sunt cele care au avantajul de a:

- activa comunitățile marginalizate

- reduce costurile pentru mobilizarea resurselor locale inclusiv a resursei umane voluntare.

Dezvoltarea comunitară își pune baza și se construiește ca demers științific pe cei doi piloni principali care sunt valoarea comunității și noțiunea dezvoltării. Pentru prima dată în istoria abordării dezvoltării, Ernst F. Schumacher (1966) susține că “dezvoltarea nu începe de la bunuri, ci de la oameni, de la educația, organizarea și disciplina oamenilor. Fără acești trei factori orice resursă rămâne doar o posibilitate goală, ascunsă, neutilizată.” Această nouă abordare și „apropiere” a dezvoltării de factorul uman duce la schimbarea însăși a accentului pe care cade conceptul de dezvoltare; când abordăm termenul de dezvoltare în aria dezvoltării comunitare, avem în vedere dezvoltarea mai degrabă ca generator al schimbărilor pozitive la nivelul comunității și nu limitat, ca rezultat al acestor schimbărilor introduse în comunitate.

Având în vedere că perspectiva abordării pe care o vom avea în cadrul acestui material este una, mai degrabă, venită dinspre practica dezvoltării comunitare, dar cu o necesitate destul de mare de restrângere a domeniului perceput ca dezvoltare comunitară în demersurile aceste practici (mai ales din România), dezvoltarea va fi abordată mai degrabă un proces planificat, derulat pe termen lung, proces care propune introducerea de schimbări pozitive la nivelul comunității. Iată câteva idei care vin în sprijinul acestei abordări a dezvoltării comunitare:

- este în continuă evoluție nevoia de schimbare la nivelul comunității,

- schimbarea pozitivă are loc incremental, în interiorul procesului de schimbare a comunității,

- odată o schimbare pozitivă introdusă în interiorul unei comunități, ar fi neplăcut ca aceasta să revină la starea inițială,

- schimbarea pozitivă este un proces care necesită stimulare și direcționare - realizate cu un efort susținut și conștient,

- pe parcursul acestui efort conștient de direcționare, facem permanent apel la o teorie/model al dezvoltării,

- în fiecare etapă, comunitatea este în configurare și fără o experiență anterioară,

- comunitatea operează permanent un proces de învățare,

- reușita procesului poate fi evaluată doar în termeni de judecată a persoanelor din interiorul comunității,

- rezultatele se așteaptă să fie mai degrabă pozitive decât negative și sunt evaluate inclusiv la nivel de costuri.