Managementul riscului și surse de risc în instituțiile publice

Introducere

Atunci când la știri vedem o tragedie, un incendiu sau o întâmplare nefericită în viața noastră ne bucurăm enorm că au putut interveni în ajutor pompierii și salvatorii. Dar ce eforturi fac echipele de salvatori, ce sacrificii necesită această profesie și cât de riscantă poate fi această profesie?

Prezenta lucrare prezintă o parte din riscurile profesionale ale pompierilor și cum este atins un nivel de performanță prin managementul eficient al riscurilor într-o instituție publică. Profesia de pompier este un „amestec organic” între ordine, disciplină, program bine stabilit și acel sentiment că poți astfel ajuta oamenii.

Activez într-o echipă profesionistă, iar în această profesie rolurile fiecăruia sunt foarte bine stabilite. Într-o echipă de pompieri cel mai important este ca fiecare să-și cunoască rolul său și să-și îndeplinească obligațiunile conform regulamentului. Rolul fiecărui salvator este un element foarte important într-o echipă, dar coeficientul nostru de performanță principal îl reprezintă eficiența echipajului ca și mecanism în sine. Sunt esențiale calități precum: inteligența, stăpânirea de sine, cooperarea, determinarea, atitudinea, eficiența și promptitudinea.

1. Riscurile profesionale pot fi multe în funcție de misiune (incendiu, accident, inundație, cutremur sau alte situații excepționale), începând cu acordarea primului ajutor calificat și terminând cu evacuarea persoanelor din foc, pe toate trebuie să le poți face maxim profesionist. Riscurile sunt mari, iar cel mai mare este de a-ți pierde viața.

Pentru gestionarea eficientă a riscurilor potențiale identificate la nivelul unităților administrativ teritoriale, măsurile, acțiunile, și resursele necesare pentru gestionarea riscurilor respective urmăm instrucțiunile unui plan de analiză și acoperire a riscurilor.

2. Planul de analiză și acoperire a riscurilor (PAAR)

2.1. Scopurile planului de analiză și acoperire a riscurilor sunt acelea de a asigura cunoașterea, de către toți factorii implicați, a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

2.2. Obiectivele planului de analiză și acoperire a riscurilor sunt:

- Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

- Amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;

- Stabilirea concepției de intervenției în situațiile de urgență și elaborarea planurilor operative;

- Alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

2.3. Întocmirea planurilor de analiză și acoperire a riscurilor

Planurile de analiză și acoperire a riscurilor se întocmesc de către comitetul județean sau al municipiului București respectiv de comitetul local pentru situații de urgență și se aprobă în termen de 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale, elaborată de inspectoratul județean/municipiului București și care se actualizează la fiecare început de an sau la identificarea altor riscuri decât cele analizate. Pentru asigurarea condițiilor necesare elaborării planului de analiză și acoperire a riscurilor (PAAR) răspund prefecții, primarul general al municipiului București și primarii.

Pregătirea, organizarea și coordonarea acțiunilor de răspuns, precum și elaborarea acțiunilor de intervenție specifice corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență se face prin centrele operaționale ale inspectoratelor județene/municipiului București pentru situații de urgență.

Pe baza datelor cuprinse în schema cu riscurile teritoriale aprobata de prefectul județului, în conținutul PAAR se face o prezentare a caracteristicilor unității administrativ-teritoriale după cum urmează:

- Amplasare geografică și relief;

- Caracteristici climaterice;

- Rețea hidrografică;

- Populație;

- Căi de transport;

- Dezvoltare economică;

- Infrastructuri locale;

- Specific regional.