Analiza instrumentelor de politică monetară ale Băncii Japoniei

Politica monetară a Băncii Centrale a Japoniei

Banca Japoniei, ca și bancă centrală a țării respective, are puterea de a decide și de a implementa politica monetară cu scopul menținerii stabilității prețului.

Stabilirea prețului este foarte importantă, deoarece asigură baza pentru ativitatea economică a națiunii.

Prin implementarea politicii monetare, Banca influențează formarea ratelor dobânzilor cu scopul controlului valutar și monetar, cu ajutorul instrumentelor sale operaționale, ca de exemplu, operatiunile pe piata monetară.

Poziția de bază pentru politica monetară este decisă de Consiliul Politic în cadrul reuniunilor de politică monetară. În acest cadru, consiliul de politică discută despre situația economică și financiară din țară, iau hotărâri în legatură cu orientarea operațiunilor de pe piața monetară și despre poziția băncii cu privire la politica monetară pentru viitorul apropiat. Astfel că, deciziile luate le comunică mai departe dupa reuniune.

Pe baza orientarii, banca hotărăște valoarea operațiunilor zilnice pe piata monetară, alege tipurile de instrumente operaționale și oferă sau atrage fonduri de piață.

Stabilirea prețurilor țintă de 2%

Conform legii băncii din Japonia, politica monetară ar trebui “să vizeze stabilitatea prețurilor, contribuind astfel la dezvoltarea sănătoasă a economiei naționale”. Însă, stabilirea prețurilor este importantă, deoarece asigură fundația pentru activitatea economică a națiunii.

Într-o economie de piață, persoanele fizice și societățile iau hotărâri în legatura consumului sau a investirii având la bază prețurile bunurilor și a serviciilor. Atunci când prețurile sunt fluctuante, acestea tind să considere că este mult mai dificil să ia deciziile potrivite cu privire la consumul și investițiile ce urmează a fi făcute, ceea ce poate să ducă la impiedicarea alocării eficiente a resurselor în economie. Prețurile instabile,de asemenea, pot denatura distribuția veniturilor.

Astfel, în ianuarie 2013, banca a stabilit “ținta de stabilitate a prețurilor” la 2%în condițiile ratei anuale de schimbare a indicelui preturilor de consum (IPC) și și-a asumat angajamentul de atingere a acestui obiectiv cât mai curand posibil.

Politica monetară și operațiunile de pe piața monetară

Consiliul de politică al băncii decide referitor la poziția de bază a politicii monetare la reuniunile privind politica monetară (MPM). Consiliul discută în ședință despre situația economică și fiananciară, urmând ca aceștia să ia o hotărâre potrivită referitoare la operațiunile de pe piața monetară. După fiecare ședință, banca face publică evaluarea activității economice și a prețurilor, precum și poziția băncii cu privire la politica monetară privind viitorul apropiat, pe lângă orientarea cu privire la operațiunile ce au loc pe piața monetară.

Privind orientările referitoare la operațiunile de pe piața monetară stabilite în ședință, banca deține controlul asupra valorilor fondurilor de pe piața monetară, prin operațiunile ce au loc pe acea piață.

Banca oferă fonduri instituțiilor financiare prin acordarea de împrumuturi acestora, ce sunt garantate prin garantii transmise băncii de către aceste istituții. Aceaste operațiuni poartă denumirea de furnizarea de fonduri.

Cealaltă operațiune pe care o mai deține banca este absorbția de fonduri. Mai exact, aceasta absoarbe fonduri prin emiterea și vânzarea obligațiunilor guvernamentale.

Reuniuni privind politica monetară

Adunările sunt organizate de 8 ori pe an, fiecare ținând 2 zile. În cadrul ședinței, membrii consiliului dezbat și iau decizii cu privire la operațiunile de pe piața monetară. Aceste decizii sunt luate prin votul majorității membrilor din consiliu, fiind format dintr-un guvernator, doi viceguvernatori și șase membrii.

Banca, pe lângă cercetările și analizele detaliate ale condițiilor economice și financiare, aceasta mai studiază și analizează diverse aspecte referitoare la politica monetară, ca de exemplu, strategiile și instrumentele politicii monetare, dar și sistemul financiar. Rezultatele cercetării stau la baza deciziilor luate cu privire la politica monetară.

Independența și responsabilitatea față de public.

Experiența oferită de un anumit număr de țări, ne indică faptul că conduita politicii monetare tinde să se supună presiunii de a adopta politica inflaționistă. Astfel că a devenit o normă în întreaga lume ca politica monetară să fie condusă de o bancă centrală neutră și independentă de guvern și înzestrată cu experiența necesară.

Astfel, legea prevede respectarea autonomiei băncii Japoniei cu privire la moneda și controlul monetar. Totuși, este important ca politica monetară a băncii și poziția de bază deținută de politica economică a guvernului, să fie reciproc armonioase, ajungând să se prevadă că banca va “menține întotdeauna legături strânse cu guvernul și va schimba în mod suficient punctele de vedere”.

Luându-se în considerare importanta politicii monetare asupra vieții cotidiene a publicului, banca este nevoită să explice deciziile luate, precum și aspectele ce au stat la baza deciziilor cu privire la politica monetară. Astfel, banca își publică imediat deciziile privitoare la politica monetară după fiecare ședință. În plus, se organizează permanent conferințe de presă de către președintele Consiliului de politică, astfel spus, guvernatorul, pentru a oferii explicații detaliate cu privire la deciziile de politica monetară. De asemenea, Banca redacteaza rezumatul avizelor la fiecare ședință și a proceseor verbale ale adunării si le eliberează transcrierile după 10 ani. În plus, aceasta mai întocmeste și transmite raportul semianual cu privire la controlul valutar și monetar la Dieta. În lunile Iunie și Decembrie a fiecărui an, explicând politicile sale. În plus, guvernatorul împreuna cu alți directori apar în fața comisiilor din ambele camere, Camera Reprezentanților și Camera Consilierilor, atunci cand sunt solicitați și raspund la întrebări referitoare la desfășurarea politicilor și operațiunilor Băncii.