Pietrele prețioase - simbol al bogăției și rafinamentului

Îmi amintesc, şi sunt sigură că îşi amintesc multe dintre voi, acele momente inocente ale copilăriei în care priveam, cu entuziasm, broşa sclipitoare a mamei şi ne vedeam , peste ani, nişte micuţe domnişoare cochete, păşind, în priviri admirative, pe marea scenă lumii. Sau când mă admiram în oglindă în timp ce probam sclipitorii cercei şi sclipitoarele coliere cu pietricele de un verde aprins sau trasparente, dar atât de frumoase, încât mă vedeam păşind pe un tărâm de basm populat de prinţese şi zmei. Aşteptam nerăbdătoare clipa în care aveam să port şi eu, cu graţie şi încredere, bijuteriile care mă fascinau atât.

A trecut mult timp de atunci şi bijuteriile mă fascinează încă, datorită delicateţei şi eleganţei pe care le inspiră şi pe care le adugă unei ţinute vestimentare. Însă, gusturile mele s-au schimbat, nu-mi mai doresc cu atâta ardoare să port pietre colorate şi sclipitoare, ci bijuterii mici, delicate, care să inspire feminitate.

Vă voi spune acum câteva cuvinte despre pietrele preţioase, simbol al bogăţiei şi al rafinamentului, în opinia mea, care au făcut dintotdeauna obiectul dorinţei a multora dintre doamnele înaltei societăţi, dar nu numai.

Pietrele preţioase, semipreţioase şi cristalele au fost folosite încă din epoca de piatră ca podoabe împreună cu diferite metale preţioase. Geneza acestor pietre se datorează fenomenelor fizico-chimice petrecute în pământ în decursul mileniilor, unele formându-se prin răcirea rocilor topite, iar altele prin cristalizarea soluţiilor apoase.

Piatră preţioasă este considerat un mineral rar, pur, de o frumuseţe deosebită, cu o duritate relativ mare pe scara Mohs, care este frecvent folosit ca bijuterie.

Clasificarea actuală acceptată de specialişti a diferitelor minerale, roci sau materiale organice valoroase folosite la bijuterii, podoabe sau obiecte decorative este următoarea: pietre preţioase (Diamant, Rubin, Safir, Smarald, după unii inclusiv Alexandrit şi Opal negru), pietre fine (Acvamarin, Topaz, Alexandrit, Opal, Ametist, Citrin etc.), pietre ornamentale (Turcoaz, Agat, Azurit, Nefrit etc) şi materii organice preţioase ( Perle, Sidef, Coral Chihlimbar, Fildeş, etc.).

Pietrele preţioase sunt valorificate în funcţie de mai multe caracteristici: grad de transparenţă, puritate, culoare, mărime şi grad de şlefuire. Cu cât o piatră are mai multe tăieturi făcute drept astfel încât să nu-i fie afectate transparenţa şi puritatea, cu atât devine mai preţioasă. Alte criterii importante în analizarea calităţii unei pietre preţioase sunt raritatea, strălucirea, duritatea şi sclipirea. Aceste minerale sunt cu atât mai preţioase cu cât sunt lipsite de defecte, care se pot forma prin diverse fenomene în timpul procesului de cristalizare.