Instrumente de interogare

Instrumente de interogare

Sondajul statistic

Sondajul statistic este o metoda ce ne permite:

- sa pornim de la un esantion;

- esantionul sa fie ales in mod aleatoriu;

- esantionul sa fie ales dintr-o populatie de referinta;

- sa generalizam la intreaga populatie obsevatiile referitoare la esantion.

Populația reprezintă ansamblul asupra căruia dorim să efectuăm cercetarea. Acest ansamblu poate fi compus din indivizi, cifre, obiecte, facturi, etc.

Una din dificultățile întâlnite uneori de auditorii interni este identificarea unei populații omogene, condiție necesară pentru exactitatea sondajului. Astfel, un set de facturi care ar conține atât facturi unitare (un obiect = o factură) cât și facturi grupate (o factură pe decadă) nu reprezintă o populație omogenă asupra căreia putem opera.

Pe lângă acest caracter omogen, populația trebuie să fie accesibilă și să poată fi exprimată într-un număr finit.

Eșantionul este ales din cadrul populației asupra căreia vom lucra.

El trebuie să fie ales în mod aleatoriu. Pentru aceasta, există mai multe tehnici, de la cele mai sofisticate (programe informatice de calcul al numerelor aleatorii), până la cele mai elementare (tragere la sorți, metoda pas cu pas). În general, se folosesc tabele prestabilite de numere aleatorii. Eșantionul astfel ales poate ajuta la estimarea unui procent, sau a unei valori, sau poate fi pur și simplu de analiză.

În cadrul acestei examinări a eșantionului, vom analiza o caracteristică, adică elementul ce trebuie studiat. În auditul intern, acesta va fi fenomenul constatat (eroarea, disfuncția etc); această caracteristică poate fi continuă sau discontinuă.

Rezultatul sondajului statistic oferă un nivel de încredere și un grad de precizie; de exemplu, există 95 de șanse din 100 ca numărul de facturi greșite să fie cuprins între 3 și 5 la mie. În auditul intern nu trebuie să impunem niveluri de încredere foarte ridicate: chiar dacă observăm că un fenomen nu este excepțional, acesta merită să fie studiat în profunzime. Dar în același timp trebuie să se respecte anumite principii.

Însă nu trebuie niciodată să pierdem din vedere, faptul că mărimea eșantionului nu depinde de mărimea populației de bază ce va fi studiată, ci de gradul de precizie cerut.

Ceea ce anulează argumentul că dacă populația de studiat ar fi numeroasă, eșantionarea statistică l-ar determina pe auditor să analizeze eșantioane mari, de unde o risipă excesivă de timp în dezavantajul rezultatului așteptat.

Acesta nu este un argument: gradul de precizie fiind scăzut, eșantioanele vor avea o dimensiune rezonabilă.

Modalități de aplicare

Cercetările statistice interesante pentru auditorul intern pot fi de trei tipuri:

- sondaje de depistare

- sondaje de acceptare

- sondaje de estimare a atributelor

Sondajul statistic trebuie efectuat cu precizie si auditorul trebuie sa respecte anumite principii. Este bine ca auditorul sa cunoasca cele zece porunci ale sondajului statistic:

1. Nu se utilizeaza sondajul decât dacă este adaptat obiectivelor auditului. Așadar, să nu se facă sondaje statistice în mod gratuit sau de plăcere, pentru a "vedea dacă...", "pentru cazul în care...".

2. Să se cunoască populația: auditorul intern nu trebuie să se aventureze în sondaje statistice efectuate asupra populațiilor prost definite, incomplete, cu limite neclare.

3. Selectarea elementelor de studiat sa se faca în mod aleatoriu: utilizarea fără concesii a unei metode aleatorii este o cerință absolută.

4. Să se evite opiniile personale: trebuie alungată din minte orice idee legată de un anumit rezultat pe care vrem să-l obținem sau să-l justificăm.

5. Eșantionul rămâne aleatoriu, în ciuda configurației specifice a populației. Un eșantion fără "clienți importanți", aceștia reprezentând 10 % din populația "clienți", nu trebuie să reprezinte un element de îngrijorare sau de îndoială.

6. Să nu se facă extrapolări hazardate: trebuie să ne rezumăm la rezultatul în sine și să evităm orice deducție, riscantă prin definiție.

7. Să nu pierdem din vedere realitatea: lucrând prea mult cu cifrele, putem ajunge să uităm contextul.

8. Să se efectueze stratificări de fiecare dată când prin acestea se poate restrânge aria de răspândire a eșantionului: nu trebuie să ezităm să efectuăm mai multe sondaje statistice în locul unuia singur.

9. Să nu se stabilească niveluri de încredere ridicate, dacă nu este necesar.

10. Să nu ne oprim la rezultatele statistice: să reperăm cauzele fenomenului cercetat.

Pentru auditorul intern sondajul statistic nu este un scop în sine. Nu trebuie numai să obținem o informație, ci, mai ales, să aflăm cauzele fenomenului după ce i-am măsurat amploarea.