Abuz în serviciu - corupția

Coruptie... un cuvint cotidian. O spaga mica, o mica atentie, un favor, un NUP, o musamalizare, o licitatie manarita, un contract pe sub mana, un abuz in serviciu..

Fenomen socio-cultural, coruptia constituie un rău persistent, care destabilizează bazele corupţiei, produce nedreptăţi sociale, duce la sărăcie şi alimentează crima organizată.

Corupţia şi traficul de influenţă constă in fiecare an, economiile ţărilor din Uniunea Europeană. Corupţie înseamnă în accepţiunea prezentei Politici, promisiunea, oferirea sau darea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase unui funcţionar al unui stat străin sau al unei organizaţii publice internaţionale, pentru a îndeplini sau nu a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, în scopul obţinerii unui folos necuvenit în cadru operaţiunilor economice internaţionale.

Sunt numeroase definiţii pentru corupţie printre care cele care privesc persoane din structurile sociale, politice, economice din ministere etc. Corupţia este echivalenta acum cu ”punerea în pericol a siguranţei sociale”

Foarte des în ultima perioadă se vorbeşte despre corupţie, infracţiuni, iar aceste fapte de corupţie există peste tot în lume şi apar mai cu seamă mai ales unde există deficienţe în politică, economie şi sunt anumite cauze care creează corupţia şi anume sărăcia, nivelul de trai şi multe alte lucruri.

Exemplu practic

Gheorghe Funar a fost achitat pentru abuz în serviciu în 2008

Un exemplu practic este abuzul în serviciu, iar în continuare voi analiza o faptă de corupţie prin care voi arăta modul în care se sancţionează pe baza legilor aflate în vigoare.

Înalta curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea lui Gheorghe Funar în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu pentru că ar fi dizolvat abuziv în 2002 Consiliul Local , când era primar al oraşului Cluj-Napoca.

Procesul de abuz în serviciu a fost amânat de mai multe ori încă de anul trecut, iar motivul pentru care s-a tot amânat este faptul că martorii nu s-au prezentat în instanţă.

În repetate rânduri au fost convocate procese,dar pe motiv că lipseau martorii procesul se amâna. Magistraţii Înaltei Curţi au audiat, anul trecut în octombrie, doar o parte din martorii în procesul în care Gheorghe Funar, fostul primar al judeţului Cluj-Napoca, este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Martorii care s-au prezentat la proces şi membrii în Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, au declarat că Gheorghe Funar, ar fi vrut să împiedice convocarea Consiliului în scopul desfinţării de drept a acestuia.

Doi martori pe nume Elisabeta Rareş şi Carol Parfi au mers la proces pentru a da declaraţii. Elisabeta Rareş a declarat că Funar a avut ideea de a desfiinţa Consiliul şi că ea n-a considerat că nu s-a ajuns în situaţia prevăzută de lege pentru desfiinţarea de drept, deoarece consilierii au susţinut şedinţe extraordinare.

Celălalt martor, Carol Parfi a declarat că Funar a avut majoritate în Consiliu iar în hotărârea şi adoptarea altor acte nu au fost probleme. Acest martor considera că nu mai are susţinere că o pierdere a urmărit desfiinţarea Consiliului Local, făcând uz de prevederile Legii 215 şi anume Legea Administraţiei Publice Locale: a somat consilierii din administraţia locală să-şi dea demisia pe motive de incompatibilitate şi a decis desfiinţarea Consiliului pe motiv că în trei şedinţe consecutive nu s-a adoptat nici o hotărâre.

Înalta Cutre de Casaţie şi Justiţie a admis în vara anului lui 2006, recursul Ministerului Public în dosarul în care Gheorghe Funar este acuzat de abuz în serviciu şi a decis ca această cauză să fie judecată de Secţia Penală ICCJ.

Fostul Primar Gheorghe Funar a fost dat în judecată de către Consiliul Local, sub acuzaţia de abuz în serviciu pentru că, în 2002 a dizolvat Consiliul şi a cerut Guvernului de atunci să organizeze alegeri anticipate în Cluj.

Această faptă este o infracţiune care potrivit Codului Penal, abuzul în serviciu contra

Intereselor Publice care sunt prevăzute la articolul 248, fapta funcţionarului public care în

exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu nu îndeplineşte în mod afectuos bunul mers a unui organ sau instituţii sau pagubă patrimonială se pedepseşte cu închisoare între şase luni şi cinci ani.