Criminalitatea contra patrimoniul cultural național în România

Situaţia de fapt în domeniul protecţiei patrimoniului cultural naţional din România a înregistrat după anul 1989, o creştere vertiginoasă a criminalităţii.

Din examinarea datelor statistice rezultă că printre infracţiunile cel mai frecvent săvârşite contra patrimoniului cultural naţional sunt: furtul operelor de artă, a bunurilor arheologice şi de cult; distrugerea bunurilor culturale mobile şi imobile; efectuarea de către persoane fizice neautorizate a unor detecţii sau săpături în siturile arheologice; efectuarea unor operaţiuni de export ilegal a bunurilor culturale mobile clasate. Astfel, numai în perioada 2001 - 2005 au fost comise, în total, 1595 infracţiuni reprezentând furturi de bunuri de artă şi de cult, distrugeri de bunuri culturale mobile şi imobile.

Conform datelor statistice ale structurilor specializate din Poliţia Română, în perioada 2001 - 2005 au fost puse în urmărire generală 3016 bunuri culturale mobile, dintre care au fost recuperate 2436 bunuri.

În prima parte a anului 2007 erau puse în urmărire internaţională 420 bunuri culturale mobile sustrase: 62 tablouri, 47 icoane, 12 statuete, 109 cărţi, 8 brăţări dacice din aur etc. În urma acţiunilor investigative întreprinse de structura de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, a fost recuperată, spre exemplu, statuia din bronz, reprezentând nud de femeie, realizată de un artist francez şi sustrasă în anul 2000 din Parcul Herăstrău. A fost recuperat, de asemenea, bustul din bronz al revoluţionarului Eftimie Murgu, monument istoric sustras în noaptea de 27/28.01.2006 din localitatea Bozovici, jud. Caras - Severin.

Între bunurile de cult de valoare deosebită, susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional, recuperate de organele judiciare se numără: Chivotul Mănăstirii Hobiţa, jud. Gorj, atribuit sculptorului Constantin Brâncuşi, bun estimat la valoarea de 2 mii. dolari SUA, sustras în vara anului 2000; icoana „Fecioara Maria cu Pruncul" evaluată la 300.000 dolari SUA, sustrasă în noaptea de 16/17.05.2003, prin efracţie şi anihilarea sistemului de alarmă al Bisericii „Sfântul Nicolae" din mun. Braşov; mitra arhierească din secolul XIX, lucrată cu fir de, aur şi pietre preţioase, aparţinând Episcopiei Buzăului şi evaluată la 5 miliarde lei etc. (Fig. 1)

Fig. 1 - Icoana „Fecioara Maria cu Pruncul"

Obiectivele de interes major pentru braconieri sunt siturile cetăţilor dacice şi ale castrelor romane din zona Munţilor Orăştiei, aflate în judeţele Hunedoara şi Alba, dar şi cele din judeţele Olt, Teleorman, Tulcea, Constanţa (cetăţile greceşti), Caraş-Severin, Timiş, Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj. Aceste situri au fost frecvent vizate de raiduri ale „echipajelor" de braconieri care au efectuat detecţii apoi săpături neautorizate, în perimetrul unor şantiere arheologice, de unde au sustras mii de piese. Autorii sunt interesaţi îndeosebi de tezaure monetare, bijuterii, artefacte funerare, arme şi echipament militar (săbii, coifuri, scuturi, fibule etc.). în urma acţiunii lor, contextul arheologic este devastat, iar specialiştii au găsit adeseori, la faţa locului, diverse piese ceramice sau din metale comune aruncate sau distruse (vase, opaiţe, unelte gospodăreşti etc.).

Informaţiile privind locaţiile siturilor arheologice bogate în artefacte pot fi găsite adeseori pe site-uri de Internet care operează legal, dar şi în cărţile de specialitate publicate de cercetătorii care au condus anumite şantiere arheologice. Cu ocazia percheziţiilor efectuate la domiciliile şi în autoturismele de teren ale membrilor reţelei a fost descoperit şi ridicat, alături de detectoare performante şi piese arheologice, un bogat material documentar, constând în hărţi, monografii, volume de specialitate achiziţionate din librării sau oferite cu dedicaţie chiar de specialişti.

Pe linia infracţiunilor contra patrimoniului, în 2006 au fost constatate cu 10% mai multe furturi faţă de anii anteriori. Un fapt pozitiv este că în acest an s-a reuşit menţinerea la aproximativ acelaşi nivel, comparativ cu anii trecuţi, a tâlhăriilor constatate, cu o uşoară creştere, de 1%, acestea deţinând o pondere de 3,2% din infracţiunile contra patrimoniului.