Legea celor XII Table

Referat
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 6581
Mărime: 30.86KB (arhivat)
Publicat de: Isidor Teodorescu
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Carmen Palacean
UNIVERSITATEA ROMÂNA DE STIINTE SI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT

Extras din referat

1. REPUBLICA

„În anul 509 î.e.n. când s-a instaurat republica, regii au fost înlocuiti de consuli, care erau alesi pe o durata de un an, în numar de doi ; ei lucrau în comun, iar hotarârea unuia dintre ei era valabila numai cu încuviintarea celuilalt.”1

Roma si-a extins cuceririle printr-o politica permanenta de expansiune, devenind singura stapâna a bazinului mediteranean, în aceasta perioada, republica romana cunoscând o dezvoltare rapida din punct de vedere economic si social. Aceasta se datora unei armate puternice, pe care romanii au creat-o special, din dorinta de expansiune. Ca urmare Roma concentreaza un numar tot mai mare de sclavi pe a caror munca începe sa se bazeze întreaga productie de bunuri a societatii.

Viata sociala se caracteriza prin confruntarea continua dintre patricieni si plebei, conflict întetinut de conditiile discriminatorii impuse celor din urma, atât din punct de vedere politic cât si economic.

Catre sfârsitul republicii, societatea romana trece prin mutatii profunde care determina restructurarea categoriilor sociale, iar distinctia dintre patricieni si plebei se estompeaza, aparând noi categorii derivate, respectiv cavalerii si nobilii.

Cavalerii erau trecuti pe listele censului si detineau o avere de minimum 400.000 de sesterti. Cavalerii erau cei îmbogatiti în urma comertului cu sclavi, a celui maritim, din arendarea impozitelor, a minelor si a lui ager publicus. Aveau ca semn distinctiv dreptul de a purta un inel de aur si aveau locuri rezervate la teatru.

Nobilii erau cei ce detineau o magistratura curula ori descendentii lor. De asemenea nobili erau si cei din familiile acestora. Nu era o piedica pentru un plebeu de a ajunge nobil, în fapt fiind totusi destul de greu pentru un plebeu sarac sa fie magistrat curul, caci magistraturile erau onorifice si necesitau mari cheltuieli.

Alte categorii sociale erau formate din proletari si sclavi. Proletar era omul sarac, care nu aveacopii (proles). La sfârsitul republicii, drept consecinta a legii grânelor, prin care statul era obligat sa procure în conditii ieftine grâu pentru saraci, proletarii devin cetateni saraci care nu aveau nici un alt mijloc de existenta decât ajutorul acordat de stat.

Sclavii constituiau categoria de oameni care nu se bucurau de libertate, nefiind considerati persoane, iar munca acestora era principala forta în viata economica.

Organele de exercitare a puterii politice au fost preluate de adunarilor poporului si senat, perioada în care regele dispare si apar magistratii.

Existau patru categorii de adunari ale poporului :

- comitia curiata ;

- comitia centuriata ;

- concilium plebis ;

- comitia tributa.

Comitia curiata, în care aveau acces numai patricienii, ce îsi exercitau prerogativele atât în materia dreptului public si privat, legate de anumite institutii juridice ca testamentul si adrogatiunea, cât si în viata religioasa.

Comitia centuriata cunoaste o transformare, prin aceea ca, marindu-se numarul centuriilor, s-a marit si numarul celor care participau la vot, astfel ca toti cetatenii ce purtau arme, inclusiv plebeii, aveau prerogative legislative, elective si judecatoresti.

Concilium plebis era adunarea plebei, care la origine adopta hotarâri obligatorii numai pentru plebei. Odata cu Legea Hortensia, la începutul sec. III î.e.n., hotarârile ei devin obligatorii pentru toti cetatenii, inclusiv pentru patricieni, care încep sa participe la lucrarile sale pentru a-si apara interesele.2 Concilium plebis s-a transformat cu timpul în comitia tributa.

Comitia tributa era adunarea tuturor cetatenilor romani, ca urmare a împartirii lor în patru triburi (cartiere) urbane si rurale, dupa criteriul cartierului în care locuiau.

Preview document

Legea celor XII Table - Pagina 1
Legea celor XII Table - Pagina 2
Legea celor XII Table - Pagina 3
Legea celor XII Table - Pagina 4
Legea celor XII Table - Pagina 5
Legea celor XII Table - Pagina 6
Legea celor XII Table - Pagina 7
Legea celor XII Table - Pagina 8
Legea celor XII Table - Pagina 9
Legea celor XII Table - Pagina 10
Legea celor XII Table - Pagina 11
Legea celor XII Table - Pagina 12
Legea celor XII Table - Pagina 13
Legea celor XII Table - Pagina 14
Legea celor XII Table - Pagina 15
Legea celor XII Table - Pagina 16
Legea celor XII Table - Pagina 17
Legea celor XII Table - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Legea celor XII Table.doc

Alții au mai descărcat și

Legea celor XII Table

Dreptul roman este ansamblul de norme de conduita , care exprima vointa clasei dominante , instituite si sanctionate de catre stat. Dreptul roman...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Teoria generală a dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Drept român - suport de curs

Drept roman – Curs 1 Dreptul roman desemneaza ansamblul normelor juridice elaborate de statul roman.Istoria Romei a traversat mai multe perioade :...

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Drept român privat

ARGUMENTUM UTILITATEA STUDIERII DREPTULUI PRIVAT RĂMÂN __________________________________________________ Dreptul privat roman constituie ramura...

Drept român

MODULUL I. ÎNTRODUCERE ÎN STUDIUL DREPTULUI ROMAN Obiective specifice: - Definirea dreptului roman; - Cunoaşterea principiilor de drept roman;...

Teoria generală a dreptului

CAPITOLUL I ŞTIINŢELE JURIDICE CA SISTEM ŞI METODELE SPECIFICE DE CERCETARE A ACESTUIA 1.1. SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE 1.1.1. Consideraţii...

Te-ar putea interesa și

Uzucapiunea - prescripția achizitivă

CAPITOLUL I ISTORICUL, REGLEMENTAREA ACTUALA ÎN DREPTUL ROMÂNESC SI COMPARAT SI JUSTIFICAREA INSTITUTIEI PRESCRIPTIEI ACHIZITIVE 1.1. Evolutia...

Partajul Succesoral

INTRODUCERE Transmiterea prin moştenire este o instituţie străveche, fiind orânduită de obiceiul pământului, căruia i s-a adăugat ulterior norme...

Drept român

1.Cutuma ca izvor al dreptului roman In epoca veche cel mai important izvor al dreptului roman a fost cutuma sau obiceiul (este definita ca ecea...

Dreptul în Concepția Romanilor

Introducere Dreptul roman este ansamblul de norme de conduită , care exprimă voinţa clasei dominante , instituite şi sancţionate de către stat....

Procedura civilă romană

PROCEDURA CIVILĂ ROMANĂ 1. CONSIDERAȚII GENERALE Procedura se ocupă cu studiul mijloacelor formale care tind să aigure și să ocrotească...

Originea Dreptului

Dreptul nu a existat de la inceput. Primele forme rudimentare care s-au impuns treptat ca tradiții, obiceiuri și desprinderi. Ele au apărut in...

Dreptul de proprietate privată și publică în dreptul român și contemporan

În literatura juridică proprietatea apare fie ca drept subiectiv, fie ca instituţie a dreptului obiectiv. Dreptul de proprietate în sens obiectiv...

Obiceiul, legea și edictele magistraților

1. NOȚIUNEA DE IZVOR AL DREPTULUI De-a lungul istoriei, conceptul de izvor al dreptului a căpătat mai multe semnificații. În general, conceptul de...

Ai nevoie de altceva?