Modalități de comitere a infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor și efectele produse prin aceasta

INTRODUCERE

Situația curentă cauzată de pandemia COVID-19 creează în practică situații noi, care nu au fost analizate în trecut de doctrină și jurisprudență, de aceea, luând în considerare modul în care a evoluat situația epidemiologică la nivel național și internațional determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și declararea „Pandemiei” de către Organizația Mondială a Sănătății, în data de 11.03.2020, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 28/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin care a fost modificat art. 352 din Codul Penal referitor la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Eforturile de prevenție sunt susținute de efectul disuasiv al unor sancțiuni penale, de aceea au fost adoptate măsuri care să sancționeze în mod corespunzător persoanele care, în ciuda mediatizării intense, aleg, în mod conștient, să-și pună semenii în pericol, prin ignorarea măsurilor de siguranță.

De aceea, modul în care legislația penală se adaptează la nevoile sociale curente servește drept un model pentru viitor, în cazul apariției unor situații de criză similare.

1. Dreptul penal și prevenirea transmisiunii bolilor

Până în prezent, din punct de vedere al dreptului penal, nu s-a acordat o atenție sporită situațiilor de boli cu grad ridicat de contagiozitate. În linii mari o astfel de conduită poate fi sancționată prin raportarea la o normă generală (de exemplu, situația în care o persoană infectează o altă persoana, rezultând cu decesul celei din urmă, poate fi considerată infracțiune contra vieții, prin rapoartarea la una dintre normele deja existente, precum omorul sau uciderea din culpă) sau se poate considera că fapta de a expune, în mod conștient, alte persoane la boli contagioase, aduce atingere interesului public. Cea de a doua abordare fiind și varianta aleasă de legiuitorul român, privind infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Un exemplu care se încadrează în cele menționate mai sus este fapta mamei care și-a purtat fiul suferind de variolă pe marginea unui drum public, rezultând în infectarea altor copii, dintre care doi au murit, aceasta a fost sancționată în 1815 cu pedeapsa închisorii , constituie o infracțiune contra interesului public. În acest sens, s-a stabilit că producerea unei vătămări altei persoane se poate, la fel de bine, produce și prin transmiterea unei boli.

Noua formă a textelor de lege nu poate fi aplicată faptelor deja săvârșite la momentul intrării în vigoare a O.U.G. nr. 28/2020. Deci, persoanele care până la acel moment, au încălcat starea de carantină ori de izolare la domiciliu vor răspunde penal, dacă se va impune răspunderea penală, potrivit Codului penal, în forma anterioară datei de 20.03.2020.