Protecția mediului în așezările umane

Notiunea de asezare umana

Asezarile umane pot fi considerate sisteme ecologice complexe(ecosisteme)create de populatiile umane,alcatuiri antropice in care majoritatea transformarilor de materie,energie si informatie e realizata de om.Asezarile umane exista sub forme extrem de diverse,de la satele cele mai primitive, pana la megalopolisurile lumii superindustrializate.Fiecare din acest lung sir de tipuri de ecosisteme are un optim de structurare,organizare si functionare care e in concordanta cu psihologia,cultura si aspiratiile locuitorilor sai,avand nevoi si posibilitati financiare specifice,grade diferite de agresivitate asupra mediului si capacitatii specifice ale acestuia de a rezista la impacturile umane pe termen indelungat.

2.Obiectivele protectiei mediului in asezarile umane

In cadrul Conferintei de la Vancouver din 1976 au fost stabilite principiile generale, cadrul de actiune si obiectivele protectiei asezarilor umane.In Declaratia adoptata s-a aratat ca in conditiile in care o mare parte a populatiei ,in special in tarile subdezvoltate,traieste in asezaminte necorespunzatoare,daca nu se intreprind masuri pozitive si concrete la nivel national si international,aceste conditii se vor agrava din cauza:

--unei cresteri economice inechitabile pusa in evidenta de marile discrepante intre tari si intre fiintele umane,privind bogatiile existente,care condamna milioane de oameni sa traiasca in saracie,fara a-si putea satisface nici cele mai elementare nevoi de hrana,locuinte,educatie,servicii de sanatate,igiena mediului,energie si apa;

--conditiilor economico-sociale si ecologice care transpun la nivel national si international,inegalitatea conditiilor de viata,segregatia rasiala,somajul,analfabetismul,bolile si saracia,degradarea din ce in ce mai mare a resurselor indispensabile vietii(aerul,apa,pamantul);

--cresterii populatiei astfel incat nevoile alimentare,de locuinte si alte elemente necesare vietii vor creste;

--urbanizarii necontrolate,o cauza a suprapopularii oraselor si a dispersiunii rurale.

Sensul dezvoltarii durabile a asezarilor umane il constituie asigurarea unui mediu sanatos si coerent sub raport functinal si cultural,la nivelul localitatilor urbane si rurale,precum si al retelei de localitati din teritoriu,in conditiile pastrarii echilibrului fata de complexul de resurse ale capitalului natural.

In Romania,obiectivele strategice pentru asezarile umane sunt:

-dezvoltarea echilibrata a regiunilor prin repartizarea uniforma a activitatilor social-economice in teritoriu;

-imbunatatirea conditiilor de viata,a transportului urban si valorificarea eficienta a patrimoniului natural si a celui construit;

-dezvoltarea asezarilor umane in zone care nu sunt supuse riscurilor naturale si agentilor poluanti;

-ridicarea standardului de locuire in mediul urban si rural;

-reducerea pierderilor energetice datorate izolarii termice ineficiente;

-pastrarea identitatii culturale a localitatilor si crearea unei retele de spatii verzi in localitatile urbane,in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;

-inventarierea si cercetarea la nivelul intregului teritoriu national al zonelor cu risc de dezastre antropice si naturale,in paralel cu elaborarea planificarii pre-dezastru.

Responsabilitatea pentru calitatea mediului in asezarile umane si pentru luarea masurilor necesare remedierii sau imbunatatirii calitatii acestui mediu revine autoritatilor administratiei publice centrale si locale.

Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua aspiratii umane:necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale si imbunatatirea starii mediului,ca singura cale pentru bunastarea atat a generatiilor prezente,cat si a celor viitoare.

In vederea sincronizarii actiunilor de dezvoltare durabila in cadrul statelor membre ale Uniunii Europene,in anul 2001 a fost elaborata ‘’Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene’’,ale carei principale obiective sunt:

-redimensionarea si remodelarea structurii economico-sociale si transformarea ei intr-un sistem durabil;

-stabilirea sectoarelor si directiilor cu potential competitiv ca prioritati ale dezvoltarii durabile;

-asigurarea starii de sanatate a populatiei;

-stoparea procesului de deterioarare a capitalului natural si initierea refacerii acestuia;

-dezvoltarea unui sistem legislativ si institutional coerent,compatibil cu cel al tarilor UE;

-formarea resurselor umane la nivelul exigentelor stiintifice,tehnologice si informationale,pe plan international,din toate sectoarele economice si sociale;

-monitorizarea si evaluarea permanenta a performantelor economice,sociale si de protectie a mediului.