Rolul avertizorului de integritate

1. Introducere

În momentul de față corupția este o problemă care vrând nevrând ne afectează pe toți. În fiecare zi se pot simți efectele adverse pe care o administrație coruptă le produce prin calitatea proastă a serviciilor, sau prin servicii care nu au nici o legătură cu nevoile cetățenilor, sau cel mai adesea întâlnit prin prețurile extrem de mari pentru unele servicii care noi le considerăm publice și necesare și care oricum sunt plătite din bugetul alocat public.

Există instituții ale statului care au obligația de a descoperi, pedepsi și elimina actele de corupție care se petrec în interiorul lor, conform legilor interne, dar care rămân nepedepsite, iar de aici pornește o conducere defectuoasă care are un efect de domino, răspândindu-se la nivel național.

România este într-o continuă luptă împotriva corupției, fapt făcut de foarte multe ori public - prin mass-media, iar pentru creșterea integrității publice sunt necesare intervenții continue din partea societății. Este de datoria noastră, ca cetățeni, să încercăm să influențăm modul de luare a deciziilor publice, în vederea oferirii unei transparențe a instituțiilor. Principiile care ar trebui să stea la baza instituțiilor publice sunt integritatea, transparența și responsabilitatea, față de cetățean și față de comunitatea din care facem parte.

O administrație coruptă înseamnă o încredere scăzută a cetățeanului în instituția respectivă și o îndepărtare a acestuia de la serviciile oferite de acea instituție, iar scandalurile ce apar în urma dezvăluirii actelor de corupție duc la pierderi financiare. La modul general, corupția, nu alterează doar calitatea serviciilor publice, ea are puterea de a priva credibilitatea sistemului „de organizare a societății pe principiile statului de drept și ale democrației reprezentative”.

În vederea evitării pierderilor ce pot apărea în interiorul instituțiilor, acestea din urmă necesită programe de etică care să ofere stabilitate pe termen lung și mediu. Astfel de programe care să gestioneze avertizările de integritate au ca scop semnalizarea unor deficiențe din cadrul instituțiilor, înainte ca acestea să scape de sub control. În acest mod, instituțiile, pot gestiona mai bine scandalurile ce pot leza credibilitatea față de clienți, investitori sau parteneri.

S-a arătat prin studii că 25% dintre dezvăluirile de fraudă au fost realizate de către avertizorii de integritate prin programe de avertizare.

2. Aria de aplicare

Faptele care pot fi intra în aria avertizărilor de integritate sunt următoarele: acțiuni care încalcă legea, fapte contravenționale și fapte penale, fapte de corupție, abuzuri de putere, conflicte de interese, situații care pun în pericol mediul, sănătatea sau siguranța publică, abateri disciplinare, lipsă de diligență, încălcări ale codului etic și conduita profesională, politici și proceduri sau alte reglementări interne. precum și încercări de a ascunde astfel de fapte.

Abatere disciplinară:

- „Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.”

Faptă contravențională:

- constituie contravenție „fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, prin hotărâre a Guvernului ori a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București”. Fapta contravențională se sancționează cu contravenție de către organul constatator.

Faptă penală:

- „Infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o”

Fapta penală este definită de către legiuitor și este cuprinsă în Codul penal, partea specială.

Avertizorul de integritate „(whistleblower din engleză) este orice persoană publică sau privată care aduce la cunoștința publicului sau autorităților activități imorale sau ilegale petrecute într-un departament guvernamental, o organizație publică sau privată, ori o firmă, precum am enumerat mai sus.