Rolul ONG în dreptul internațional

ROLUL ONG IN DREPTUL INTERNATIONAL

Expresia “organizatie non-guvernamentala” a fost conceputa o data cu intemeierea Organizatiei Natiunilor Unite in 1945 prin dispozitiile art. 71 din Capitolul 10 a Chartei Natiunilor Unite care prevede rolul consultativ al organizatiilor care nu sunt nici guverne si nici state membre. Rolul vital al ONG-urilor si al altor “grupuri majore” in dezvoltarea durabila a fost recunoscut in Capitolul 27 din Agenda 21, accentul fiind pus pe relatiile de consultare intre Natiunile Unite si organizatiile non-guvernamentale.

Fenomenul globalizarii din sec. XX a dus la cresterea importantei ONG-urilor. Multe probleme s-au dovedit a nu putea fi rezolvate in interiorul natiunii. Tratatele internationale si organizatiile internationale cum ar fi World Trade Organization, erau percepute ca fiind prea focalizate pe interesele intreprinderilor capitaliste. In incercarea de a contrabalansa aceasta tendinta, ONG-urile s-au concentrat pe probleme umanitare, ajutor in dezvoltare si dezvoltare durabila. Un exemplu elocvent in acest sens este Forumul Mondial Social (World Trade Forum) care se vrea a fi o conventie rivala pentru Forumul Economic Mondial (World Economic Forum) care are loc anual in luna ianuarie la Davos, in Elvetia. A cincea sesiune a Forumului Mondial Social celebrat in Brazilia la Porto Alegre in ianuarie 2005 a adunat reprezentanti a peste 1.000 ONG-uri.

Evolutia ONG-urilor

In lucrarea sa din 1990 “Getting to the 21st Century: Voluntary Action and Global Agenda” Korten identifica trei stagii de dezvoltare a ONG-urilor. Primul e reprezentat de accentul pus de ONG-uri pe actiunile de binefacere prin servicii de ajutorare adresate direct beneficiarilor. Exemplele in acest caz sunt distribuirea de alimente, adaposturi si servicii de asistenta sanitara. ONG-urile celei de-a doua generatii sunt deja orientate catre dezvoltarea locala, la scara mica; in aceasta faza, ONG-urile dezvolta capacitatile comunitatilor locale de a-si satisface propriile nevoi prin “actiunile la nivel local bazate pe propriile forte”. Pe cea de-a treia categorie Korten o numeste “sisteme de dezvoltare durabila”. La acest nivel ONG-urile incearca sa aduca schimbari in politici si institutii la nivel local, national si international; astfel ele se indeparteaza de rolul lor de acordare de servicii operationale si dobandesc mai degraba un rol catalizator. ONG-urile evolueaza ele insele de la organizatii de ajutorare la organizatii de dezvoltare.

Rolul ONG-urilor

ONG-urile exista pentru o intreaga vaietate de scopuri, cel mai des intalnit fiind acela de a promova obiectivele politice sau sociale ale membrilor lor; exemple: imbunatatirea starii mediului inconjurator, incurajarea respectarii drepturilor omului, imbunatairea vietii celor dezavantajati. Numarul unor astfel de organizatii este foarte mare, obiectivele lor acoperind o sfera larga de pozitii politice si filosofice. Astfel de pozitii pot fi insa tot asa de bine adoptate si de scoli private sau alte tipuri de organizatii. Ceea ce insa deosebeste ONG-urile de alte organizatii sunt metodele prin care isi ating obiectivele. Exista organizatii care au in principal activitati de lobby pe langa alte institutii, altele conduc ele insele programe si activitati. De exemplu, un ONG asa cum este Oxfam, are ca principal obiectiv reducerea saraciei, iar activitatile specifice sunt de dotare a populatiei cu echipamentul si cunostintele necesare pentru a-si procura mancarea si a gasi apa potabila. Un alt exemplu ar fi Amnesty International, cea mai mare organizatie din lume din domeniul protectiei drepturilor omului. Ea si-a format o comunitate mondiala de aparatori ai drepturilor omului cu peste 1,8 milioane de membrii, suporteri si semnatari din peste 150 de tari si teritorii.

Multe ONG-uri au un statut consultativ pe langa agentiile Natiunilor Unite intr-un anumit domeniu. Un exemplu in acest sens ar fi Third World Network care are un statut consultativ pe langa Conferinta Natiunilor Unite de Comert si Dezvoltare (UNCTAD) si pe langa Consiliul Social si Economic al Natiunilor Unite.

ONG-urile au nevoie de bune relatii cu publicul pentru a-si atinge obiectivele. Fundatiile si organizatiile de caritate folosesc campanii de relatii publice sofisticate pentru a strange fonduri si de a face lobby pe langa guverne. Grupurile de interese isi au importanta lor politica datorita capacitatii lor de a influenta rezultatele sociale si politice. Uneori ONG-urile cauta sa mobilizeze sprijinul public.