Cuprins
- Introducere 2-3
- Natura și structura juridică a Uniunii Europene 4-6
- Limitarea și autolimitarea suveranității și independenței statelor în cadrul Uniunii Europene 7-12
- Concluzii 13
Extras din referat
INTRODUCERE
În ultimii ani a apărut o tendință de asociere a statelor la structuri mai mari sau de integrare în organizații regionale, internaționale, prin intermediul cărora acesta reușește să obțină un reprezentat care îi va promova și proteja interesele economice și sociale pe arena internațională.
Ideea de asociere la o structură care oferă oportunități de dezvoltare și o guvernare mai eficientă devine atrăgătoare în condițiile în care statele mai influente își impun autoritatea practic în toate domeniile importante, fie cele ale tehnologiilor avansate, a unei economii, în mare parte monopolizat, etc.
În aceste condiții ne propunem să efectuăm o analiză a evoluției suveranității statelor și independenței acestora după asocierea, aderarea sau integrarea în structurile regionale, internaționale.
Importanța acestui subiect reiese din interesul suprem al națiunilor, al popoarelor, dar și al cetățenilor care au contribuit la formarea și menținerea statelor naționale și care, de fapt, au delegat doar exercițiul suveranității către stat. Prin urmare, este necesar a identifica la etapa post-asociere, aderare sau integrare, dacă interesul suprem al națiunii nu este prejudiciat.
În mare parte, prevederile constituționale ale statelor membre conțin răspunsul la această întrebare. Astfel, printr-o expunere diferită de la stat la stat, constituțiile naționale reflectă ideea unui concept nou de suveranitate care poate fi partajată .
Astfel, în cazul UE, statele membre deleagă exercițiul unor competențe suverane către instituțiile acestei structuri. Aceste competențe sunt exercitate de către toate statele membre prin intermediul autorităților din care fac parte reprezentanții statelor naționale. Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) stabilesc că anumite atribuții sunt exercitate exclusiv de către Uniune și că orice tratat, acord internațional încheiat individual de către stat sau reglementări naționale trebuie acordate la tratatele și normele europene.
Ținând cont de principiile internaționale de suveranitate și egalitate a statelor, orice stat trebuie să fie tratat în condiții egale. Totodată, statul trebuie să-și dezvolte capacitatea de asigurare a independenței economice în raporturile internaționale, autonomia economică constituind baza materială a suveranității statelor. Aceste realități evidențiază o formă nouă de manifestare a suveranității, prin perspectiva economică.
Esența problematicii pe care o abordăm constă în faptul că legislațiile statelor naționale se conformează la normele unor entități superioare, regionale sau internaționale. De exemplu, în UE, o mare parte din legislația națională a statelor membre este inspirată, generată de legislația europeană elaborată de Consiliul European și Parlamentul European. Actualmente, nu există o opinie unică în doctrină referitor la statutul juridic pe care îl reprezintă UE. Este aceasta un stat, o confederație, o federație, o asociație de state sau o organizație internațională, și nici TUE nu conține prevederi care ar determina forma structurală a UE, art. 1 al acestuia stabilind doar că „Prin prezentul tratat, ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE instituie între ele o UNIUNE EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniune”, căreia statele membre îi atribuie competențe pentru realizarea obiectivelor lor comune.”.
Unii autori consideră că „UE nu poate fi pusă în niciunul dintre tiparele existente ori cunoscute până acum, fiind o instituție sui-generis, un actor atipic și nou, în societatea internațională contemporană” .
Tematica abordată va da posibilitatea de a afla care este relația dintre statele membre și Uniunea Europeană (UE) prin prisma suveranității și independenței acestora distingându-se care este rolul Uniunii în exercițiul de autolimitare a suveranității de către statele membre și care sunt garanțiile privitor la menținerea acestei calități supreme.
În prezenta lucrare se conține o analiză a fenomenului de limitare și autolimitare a suveranității statelor în cadrul UE. Indiferent de mărimea teritoriului, numărul de locuitori sau capacitatea economică ori tehnologică, fiecare stat membru deleagă suveranitatea în cote egale cu celelalte state membre ale Uniunii și, prin prisma principiului egalității statelor, participă în mod egal la administrarea competențelor suverane care au fost delegate Uniunii, delegarea exercițiului unor competențe suverane către UE nu constituie o amenințare la suveranitatea statelor membre, chiar dacă unele dintre ele sunt esențiale, caracteristice statului națiune. Competențele delegate benevol contribuie la o gestionare mai eficientă și mai benefică a domeniilor economic, social, apărare etc. atât în avantajul Uniunii, cât și al statelor membre. Raportul dintre statele membre și UE se caracterizează ca unul bazat pe principiul de „câștig-câștig”.
Bibliografie
1. Anghel M. I. Suveranitatea statelor membre ale UE. În: Analele Universității Constantin Brâncuși din Tîrgu-Jiu, Seria Științe Juridice, 2010, nr. 2.
2. Burian Al., Balan Ol., Gamurari V. ș.a. Drept internațional public. Ediția a 3-a. Chișinău: Elena-V.I., 2009.
3. Charter of the United Nations, 26 June 1945, San Francisco, California, USA
4. Deleanu I. Instituții și proceduri constituționale în dreptul român și în dreptul comparat. București: C.H. Beck, 2006.
5. Grama D. Evoluția suveranității Republicii Moldova la etapa inițială de edificare a statului de drept. În: Probleme ale edificării statului de drept în Republica Moldova. Vol. II, Chișinău, Tipografia Centrală, 2006.
6. Guceac A. Abordări conceptuale ale suveranității. În: Teoria și practica administrării publice, Materiale ale conferinței științifico-practice cu participare internațională, 2014.
7. Guceac A. Ansamblul trăsăturilor distincte ale suveranității și independenței în condițiile statului federativ și confederativ. În: Studia Universitatis Moldaviae, 2017, Nr. 3(103).
8. Guceac A. The constitutional provisions regarding the sovereignty of the European Union member states. În: Law and Politology, International scientific journal, 2015, Nr. 31.
9. Guceac A. Suveranitatea și independența statelor mebre ale Uniunii Europene . Chișinău, 2018. 111 p.
10. Miga-Beșteliu R. Drept internațional - introducere în dreptul internațional public.București:ALL,1998.86 p.
11. Munteanu Șt. Integrarea europeană. O perspectivă juridico-filosofică. București:C.H.Beck,2006.
12. Năstase D., Mătieș M. Viitorul suveranității naționale a României în perspectiva integrării europene. În: Suveranitate națională și integrare europeană,Iași:Polirom, 2002.
13. Popa V. Uniunea Europeană - formă specifică de asociație de state. În: Interacțiunea dreptului național și internațional în realizarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Materiale ale mesei rotunde cu participare internațională consacrată Zilei internaționale a drepturilor omului, 2015.
14. Popa V. Drept constituțional și instituții politice. Curs de prelegeri. Chișinău, 2009.
15. Popescu M. I. Valențele constituționale ale Tratatului de reformă a Uniunii Europene. Teză de dr. în drept, Chișinău, 2014.
16. Smochină C., Aspecte cu privire la consolidarea rolului Parlamentului European în procesul legislativ: de la consultare la procedura legislativă ordinară, publicat în: Studii juridice universitare, nr. 3-4, anul VIII/2015, ULIM, 2015.
17. Vellas P. Droit international public. Paris: Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence. 1967.
18. Verga M. Cr. Suveranitatea națională în contextul integrării statelor în Uniunea Europeană. În: Logos, Universalitate, Mentalitate, Educație, Noutate, 2011, p. 123.Vrabie G., Integrarea Europeană și suveranitatea de stat, comunicare prezentată la Dijon, Universitatea Burgogne la sesiunea pe tema: Europe 2000 - Etat des lieux, 11-12 mai 2001.
19. http:// www.legis.md / Constituția Republicii Moldova/
20. http://eur-lex.europa.eu
21. http://www.europa.eu
22. http://www.consilium.europa.eu
23. Cauza 26/62 - Van Gend & Loos - Rec. 1963, p. 1
24. Cauza 6/64 - Costa/ENEL - Rec. 1964, p. 1251.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Suveranitatea statelor membre in raport cu constructia Uniunii Europene.docx