Uciderea din culpă

1. Continut legal

Potrivit art. 178 C. pen. infractiunea consta în fapta persoanei care, din culpa, suprima viata alteia. Fapta este mai grava când s-a petrecut ca urmare a neres¬pectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati, ori când uciderea este sa¬vâr¬sita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, având în sânge o îm¬bi¬batie alcoolica care depaseste limita legala sau care se afla în stare de ebrietate, tot astfel daca fapta este savârsita din culpa de orice alta persoana în exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla în stare de ebrietate. Fapta este deosebit de grava daca s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul juridic special al acestei infractiunii îl constituie relatiile sociale a caror dezvoltare si desfasurare nu este posibila fara oc 555h76f rotirea vietii omului, chiar în raport cu faptele comise din culpa, care ar putea aduce atingere acestei valori sociale fun¬damentale. Desi infractiunile de ucidere din culpa au acelasi obiect juridic special ca si omorul, cu toate acestea, între cele doua fapte penale exista unele deosebiri evi¬den¬te, atât sub aspectul gradului de pericol social care le este propriu, cât si din punc¬tul de vedere al tratamentului penal ce le-a fost rezervat de legiuitor, ca urmare a consecintelor pe care le produc – suprimarea vietii unei persoane.

B. Obiectul material este constituit din corpul fizic al omului asupra caruia se exercita actiunea (inactiunea) faptuitorului.

C. Subiect activ poate fi orice persoana care îndeplineste conditiile legale pentru a raspunde penal. Uneori, legea cere sa existe o anumita calitate – conducatorul de vehicul cu tractiune mecanica sau orice alta persoana aflata în exercitiul profesiei sau al meseriei – a subiectului activ, dar nu pentru existenta variantei simple, ci a varian¬tei agravate a infractiunii.

Dupa unii autori, la infractiunile din culpa ar fi posibil coautoratul ca forma de participatie, atunci când rezultatul este produs prin actele culpabile savârsite simultan sau succesiv de mai multe persoane; în acest caz, toate persoanele care au produs rezultatul comun vor fi socotite coautori ai faptei din culpa [1]. Aceasta ipoteza trebuie deosebita de situatia în care rezultatul este produs de mai multe persoane, dintre care unele au actionat cu intentie, iar altele din culpa, deoarece, în acest caz, va exista participatie improprie, în conditiile art. 31 alin. (1) C. pen. De observat, însa, ca în aceasta ipoteza persoana care a comis fapta din culpa raspunde autonom, raspun¬derea sa nefiind influentata de cea a persoanei care a instigat sau ajutat intentionat la comiterea faptei din culpa. Forma de participatie improprie exista pentru persoanele care au comis fapta cu intentie, deoarece acestea s-au folosit de existenta unei actiuni din culpa pentru a realiza scopuri proprii deliberate.

În legatura cu posibilitatea coautoratului la infractiunile din culpa s-au exprimat si alte puncte de vedere în doctrina, mai ales în legatura cu solutiile pronuntate de instanta suprema care a retinut existenta coautoratului în situatia conducatorului auto care a cedat volanul masinii sale unei alte persoane, despre care stia ca nu are car¬net de conducere, iar acesta din urma a provocat rasturnarea vehiculului si acci¬den¬tarea sa mortala. S-au motivat aceste solutii sustinându-se ca între fapta incul¬patului si moartea victimei exista raport de cauzalitate, chiar daca la producerea mortii a contribuit si actiunea imprudenta a victimei, deoarece fara încredintarea volanului, accidentul nu ar fi avut loc; de asemenea, ca exista si vinovatia inculpatului sub for¬ma culpei, deoarece, încredintând volanul unei persoane necalificate, inculpatul a pu¬tut sa prevada rezultatul survenit [2].