Economia subterană în România

ECONOMIA SUBTERANA IN ROMANIA

In evolutia sa, pe parcursul ultimului deceniu, se pot distinge din punct de vedere al modului de organizare trei etape: formarea structurilor subterane, dezvoltarea retelelor si concentrarea deciziei.

Formarea structurilor subterane

Pe fondul situatiei economico-sociale anterior prezentata, incepand cu primele zile ale anului 1990, s-au creat grupuri de interese specializate in operatiuni de contrabanda atat pentru export cat si pentru import, in operatiuni de specula cu produse deficitare, in prestarea unor servicii de transport, alimentatie publica.

Astfel profitandu-se de preturile scazute, la care se gaseau pe piata interna o serie de produse industriale, precum; scule, dispozitive, aparate electrice, dar si bunuri de consum, au fost achizitionate si, fara a exista autorizatii, fara a se platii taxe, marfurile au fost vandute pe pietele din tarile apropiate, obtinandu-se sume importante care, in functie de anumite oportunitati, au fost tezaurizate sau folosite pentru dezvoltarea activitatii.

Intr-un mod asemanator, s-au derulat si operatiuni de „import”, piata romaneasca fiind invadata de marfuri slab calitative, dar cu forme si utilitati dorite de populatie.

In acelasi timp au aparut activitati particulare de transport-taxi, apoi comercializarea in regim de alimentatie publica a unor produse de calitate indoielnica, mici tonete, puncte volante sau preluarea din depozitele statului la preturi modice a unor marfuri deficitare si comercializarea lor imediata la preturi de specula.

Toate aceste activitati s-au desfasurat practic fara nici o restrictie in primul semestru al anului 1990, momentul aparitiei primelor reglementari privind activitatea economica privata fiind astfel categoric depasit de reactia mult mai rapida a unor categorii profesionale in formare.

Veniturile realizate au fost in multe cazuri importante si, alaturi de sumele provenite din activitatile desfasurate clandestin anterior anului 1990 au constituit capitalul pentru initierea unor afaceri legal organizate.

Incepand cu anul 1991, au fost infiintate un numar considerabil de societatile private, o pondere importanta avand-o societatile cu participare de capital strain.

Aparitia sub aceasta forma a initiativei private si mai ales participarea capitalului strain au constituit-o in mod evident un semnal economic privind orientarea economiei catre piata. Dar privind din punct de vedere al obiectului prezentei lucrari, trebuie precizat ca peste 90 % din societatile cu capital strain s-au limitat la investirea unui capital sub 1000 dolari SUA, cunoscute fiind o multitudine de situatii in care aportul s-a limitat la cele cateva zeci de dolari cat a fost suma minima necesara pentru infiintarea societatilor comerciale.

Majoritatea investitiilor au provenit din tarile Orientului Mijlociu si Apropiat, obiectul de activitate al acestor mici firme a fost in exclusivitate comertul cu bunuri importate din tarile de origine ale asociatilor.

Astfel piata romaneasca a fost invadata de produse alimentare, bauturi, tigari, cafea, produse textile, incaltaminte de o calitate indoielnica dar la preturi care au atras populatia cu venituri modeste,

Fara a avea o pondere importanta in aceasta etapa, analizand din punct de vedere al economiei subterane, trebuie amintiti si mici comercianti autohtoni care au urmarit specularea unor momente prielnice pentru realizarea unor achizitii de marfuri, au organizat mici puncte de vanzare cu evitarea sau sustragerea de la plata impozitelor.

Concluzionand, putem spune ca, in perioada 1990-1993, principala forma de manifestare a economiei subterane a fost frauda fiscala, iar elementul care a favorizat dezvoltarea sa a fost lipsa cadrului legislativ adecvat.