Cuprins
- Dezvoltarea calităţilor motrice 3
- Rezistenta 5
- Factori care favorizeaza dezvoltarea rezistentei 6
- Pragul Aerob – Anaerob 6
- Forme de manifestare a rezistenta 8
- Metodologia dezvoltarii rezistentei 8
- Principii 9
- Metode si mijloace pentru dezvoltarea rezistentei 10
- Rolul respiratiei in dezvoltarea rezistentei 11
- Indicatii metodice privind dezvoltarea rezistentei 12
- Insuşirea elementelor tehnice ale alergării corecte 13
- ÎNVĂŢAREA ALERGĂRII DE REZISTENŢA 14
- PARTICULARITĂŢILE VÎRSTEI ANTEPUBERTARE (6—10 ani fete, 6—11 ani băieţi) 15
- Cerinte stabile prin programele scolare privind dezvoltarea rezistentei 16
- Sisteme de acţionare pentru dezvoltarea rezistenţei în cadrul activităţilor şcolare de educaţie fizică 18
- Jocuri 19
Extras din referat
Dezvoltarea calităţilor motrice
Realizarea obiectivelor educaţiei fizice şcolare este po¬sibilă numai dacă se urmăreşte în mod sistematic desăvîrşirea unor finalităţi de primă importanţă pentru instruirea motrică şi educaţia aces¬tora, cum ar fi: dezvoltarea calităţilor motrice, însuşirea unui sistem de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi motrice concretizate în programele şcolare, valorificarea influenţelor exerciţiului fizic în sprijinul realizării obiectivelor generale ale învăţămîntului, contribuind astfel, la întregirea personalităţii elevului, la pregătirea sa multilaterală.
Finalităţile amintite îşi au rolul lor bine determinat în cadrul procesului de pregătire fizică a elevilor, contribuind într-o măsură mai mare sau mai mică la realizarea acesteia.
Nivelul atins de dezvoltarea calităţilor motrice are o importanţă foarte mare. Se afirmă că întreaga varietate de acţiuni motrice efectuate de individ în activitatea cotidiană sau în cea sportivă se realizează corect sau mai puţin corect, în raport direct cu gradul de dezvoltare a calităţilor motrice.
Acţiunile motrice se efectuează în principal, pe seama a patru calităţi motrice de bază şi anume: viteza, îndemînarea, forţa, rezistenţa, precum şi pe seama unor forme de manifestare a acestora.
Numeroşi specialişti, precum şi practica sportivă atestă ca nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice determină, în mare măsură, îndeplinirea cerinţelor prevăzute în progra¬mele şcolare privind lărgirea şi perfecţionarea sistemului de cunostinţe, priceperi şi deprinderi motrice la elevi.
Calităţilor motrice le sînt proprii unii parametri prin intermediul cărora se pot determina valoarea şi contri¬buţia fiecăreia la realizarea diferitelor acţiuni motrice. Ast¬fel, pentru determinarea valorii forţei se utilizează ca pa¬rametru etalon —incarcatura, pentru viteză — repeziciunea mişcărilor, pentru rezistenţă —durata actiunii, iar pentru îndemînare — complexitatea si precizia acţiunii.
Referitor la mers, specialiştii au constatat că la vîrsta de 6 - 8 ani foarte mulţi copii merg corect, etalînd o tehnică a mersului corectă. După această vîrsta se înre¬gistrează, în multe cazuri, o involuţie a tehnicii mersului. Care sînt cauzele - Modificările dimensionale ale corpului — talia, schimbarea centrului de greutate, alungirea seg¬mentelor, care dacă nu sînt susţinute corespunzător de o musculatură bine dezvoltată, de o bună mobilitate articu¬lară, influenţează negativ mersul corect.
Actiunea motrica, simpla sau complexa, este rezultatul multiplelor forme de combinare a calităţilor motrice cu elemente de tehnică. Nici o acţiune motrică, indiferent cît de simplă ar fi structura ei, nu este susţinută doar de o singură calitate motrică, ci de rezul¬tanta combinării, în proporţii diferite a două sau mai multe calităţi sau forme de manifestare a acestora. Multitudinea formelor de combinare a acestora şi a raporturilor de intercondiţionare trebuie căutate la originea fiecărei deprin¬deri motrice, procedeu tehnic.
Dezvoltarea calităţilor motrice reprezintă un domeniu care ne oferă posibilităţi largi şi concrete de apreciere obiectivă a progreselor realizate de elevi, a calităţii muncii efectuate de elevi şi de profesori.
Obiectivizarea procesului de dezvoltare a calităţilor motrice pretinde profesorului:
— să cunoască nivelul de pregătire a elevilor, de la ce stadiu porneşte;
— să stabilească probe si norme specifice fiecărei ca¬lităţi motrice şi să le aplice periodic în activitatea elevilor (la început de an şcolar, la sfîrsit de trimestru, la sfîrsit de an şcolar);
— să elaboreze modelul final privind dezvoltarea calităţilor motrice şi structurile de exerciţii utilizate pentru realizarea acestuia; să aprecieze periodic, prin probe şi norme, valoarea sistemelor de acţionare utilizate pentru dezvoltarea calităţilor motrice conform modelului elaborat;
— să ţină o evidenţă precisă a tuturor datelor obţinute si să o utilizeze, corespunzător pentru aprecierea critică a activităţii desfăşurate, reţinînd învăţămintele ce se impun.
Efectuarea unui exerciţiu fizic, a unei actiuni motrice, simple sau complexe, urmăreşte un anumit scop. Aceasta se execută fie pentru învăţarea deprinderii motrice respective, pentru consolidarea sau perfecţio¬narea ei sau pentru desfăşurarea unei întreceri, a unui joc.
Elementele prin care se poate deosebi o dominantă de alta, imprimată aceluiaşi exerciţiu fizic:
- ritmul sau tempoul de executare a acţiunii motrice;
- amplitudinea mişcării ;
- greutatea si dimensiunile obiectului cu care se exe¬cută acţiunea motrică, dimensiunile terenului ;
- numărul de repetări globale sau cel în cadrul unei execuţii, durata execuţiei;
- durata pauzelor dintre repetări ;
- procedeele metodice utilizate etc.
Principalele aspecte care vizează dezvoltarea fiecărei calităţi motrice vor fi tratate separat, prezentăm aici doar cîteva cerinţe care condiţionează eficaci¬tatea acestei căi:
— Realizarea unei planificari precise a activităţii destinate fiecărei calităţi motrice ce urmează a fi dezvoltată în cadrul unui trimestru, an şcolar, ciclu de şcolarizare;
— stabilirea sistemelor de acţionare în diferite etape;
— Aplicarea cu mare cosnsecventa si continuitate a sistemelor de actionare, lectie de lectie, pe întreaga perioadă în care este planificată dezvoltarea fiecărei calităţi motrice;
— stabilirea unui număr optim de repetări, un volum şi o intensitate corespunzătoare a efortului în raport cu specificul dezvoltării fiecărei calităţi motrice;
— încadrarea exerciţiilor selecţionate pentru dezvoltarea fiecărei calităţi motrice în sisteme precise de acţionare a căror structură motrică şi valoare a efortului se vor schimba atunci cînd se constată că nu mai pot contribui la realizarea progreselor;
— tempoul şi ritmul de execuţie, valoarea încărcăturilor, durata execuţiilor, distanţele şi durata pauzelor dintre repetari sînt elemente de bază cu care se apreciază progresul in cadrul fiecărui sistem de acţionar;
— testarea periodică a valorilor atinse pentru ca de¬pendent de acestea să se intervină cumodificările necesare; păstrarea unei evidenţe precise arezultatelor şi mijloacelor folosite.
Locul acţiunilor pentru dezvoltarea calităţilor motrice în structura lecţiei de educaţie fizică trebuie stabilit în funcţie de natura efortului respectiv, pentru a se putea asigura un volum sau o intensitate optimă în vederea dezvoltării calitaţii sau calităţilor motrice planificate la nivelul obiectivelor propuse si pentru asigurarea posibilităţii de revenire a organismului la starea obişnuită.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dezvoltarea Rezistentei.doc