Jocuri de Mișcare

Jocurile de mişcare au numeroase atribute, motiv pentru care sunt recomandate în activitatea zilnică a copiilor şi a tinerilor, având ca scop obţinerea unei eficienţe maxime şi pe plan instructiv-educativ.

Leapşa (prinselea)

Are ca obiective: dezvoltarea atenţiei, dezvoltarea rezistenţei şi a vitezei, crearea unei stări emotive şi a unei bune dispoziţii.

Participanţi: 30 persoane.

Loc de desfăşurare: sală sau aer liber.

Organizarea şi desfăşurarea: Conducătorul jocului după stabilirea locului unde se va desfăşura activitatea respectivă, desemnează un concurent care devine „prinzător” şi care la semnalul conducatorului aleargă încercând să atingă cu mâna pe unul dintre ceilalţi participanţi la joc.

După ce reuşeşte să atingă pe cineva, cel atins va deveni prinzător iar cel care a atins va intra în rândul celor care urmează a fi prinşi.

Altă variantă ar fi ca toţi cei atinşi să devină prinzători şi astfel numărul lor crescând, sarcina celor urmăriţi va fi tot mai grea, sau perimetrul unde se desfăşoară jocul respectiv să fie micşorat, iar cei ce urmează a fi prinşi să nu aibă voie să calce în exteriorul perimetrului, cel care greşeşte şi o face devine automat prinzător, iar prinzătorul intră în rândul celor ce urmează a fi prinşi.

Alte variante ale acestui joc ar fi: leapşa pe ghemuite, leapşa pe încălecate, leapşa culcat, broasca ţestoasă, cursa vrăbiuţelor, în care jucătorul urmărit poate scăpa de adversar prin ghemuire, atingând solul cu ambele mâini, în cazul primei variante, prin încălecarea unui coleg , în cazul celei dea doua variante, scăparea de urmărit printr-o culcare rapidă la sol în leapşa culcat.

Îngenuncherea pe podea, cu sprijinul cotului pe sol şi ducerea capului sub braţ, identic cu ascunderea capului de către broasca ţestoasă sub carapace, în cazul jocului broasca ţestoasă sau deplasarea jucătorilor prin sală prin sărituri pe ambele picioare la jocul cursa vrăbiuţelor.

În spaţii mai restrânse se pot stabili doi sau trei jucători prinzători, care se deplasează prin sărituri într-un picior pentru ai prinde pe ceilalţi.

Aleargă ultima pereche

Are ca obiective: dezvoltarea atenţiei, dezvoltarea vitezei de reacţie şi de deplasare, crearea unei stări emotive şi a bunei dispoziţii.

Participanţi: 20-30 concurenţi.

Loc de desfăşurare: sală sau în aer liber.

Cum se desfăşoară; concurenţi sunt aşezaţi în coloană pe perechi. În faţa se află un concurent numit „prinzător” La semnalul conducătorului ultima pereche fuge , un concurent prin dreapta şi celălalt prin stânga căutând să-şi dea mâna la celălalt capăt a coloanei , în timp ce concurentul prinzător încearcă să prindă pe unul din concurenţi.

Dacă reuşeşte, cel prins devine prinzător în locul lui iar el va trece în faţa coloanei împreună cu partenerul rămas neprins.

Jocul se poate repeta până ce toţi participanţi la joc vor alerga cel puţin odată.

Ştafetele

Obiective: dezvoltarea atenţiei şi a calităţilor motrice de bază, formarea capacităţii de a executa deprinderi şi priceperi motrice de bază şi utilitar aplicative, dezvoltarea spiritului de întrecere şi de cooperare între participanţii la joc, crearea unei stări emotive şi a bunei dispoziţii.

Participanţi: 10-30 persoane.

Loc de desfăşurare în sală sau în aer liber.

Materiale: diferite aparate sau materiale ori obiecte.

Organizare şi desfăşurare: acest gen de jocuri dezvoltă spiritul de competitivitate, de autodepăşire, dorinţa de a învinge, dezvoltând în acelaşi timp şi spiritul de fair-play.

La acest tip de joc participanţi sunt împărţiţi în grupe egale, aşezaţi în şiruri. La începutul întrecerii, echipele sunt dispuse în spatele unei linii de plecare, iar conducătorul întrecerii stabileşte anumite reguli ce trebuie respectate de către toţi concurenţi, cum ar fi: distanţa până unde se aleargă, cum se aleargă(alergare cu faţa pe direcţia înainte iar la înapoiere cu spatele, alergare normală pe direcţia înainte şi pe un picior la înapoiere, sărituri pe ambele picioare pe direcţia înainte iar la întoarcere alergare cu spatele, sau diferite combinaţii de deplasări şi sărituri), dacă ştafeta se desfăşoară cu întoarcere sau schimb de locuri, dacă predarea ştafetei se face prin atingerea partenerului sau prin înmânarea unui obiect şi diferite alte reguli.

La semnalul de începere a conducătorului de joc, primul jucător din fiecare şir ia startul şi execută ceea ce se cere şi sa stabilit la începutul jocului de către profesor, sau de către conducătorul de joc.

Ceilalţi concurenţi, în acest timp încurajează pe cei aflaţi pe traseu şi se pregătesc să ia şi ei startul când le vine rândul.

Când ultimul concurent încheie parcursul stabilit, trecând linia de sosire, acesta sau unii dintre coechipierii săi ridică o mână sus.

Ştafetele se pot desfăşura tur şi retur sau mai multe tururi, rezultatele fiecărui tur se notează cu puncte.

Echipa ocupantă a locului I obţine două puncte iar cea de pe locul II un punct, numărul de puncte per loc se va stabili de către profesorul care coordonează jocul. Dacă o echipă greşeşte( un coechipier nu termină cursa, sau greşeşte execuţia stabilită) este penalizată fie prin tăierea unui număr de puncte sau adăugarea lor în funcţie de cum sa stabilit de conducătorul de joc la începutul jocului.