Pelosolurile

Sunt soluri care prezintă orizont pelic (z) la suprafață sau la cel mult 20 cm (sub stratul arat) și care se continuă până la cel puțin 100 cm; conțin peste 30% argilă în toate orizonturile până la cel puțin 100 cm adâncime.

Pelosolurile au fost introduse în SRTS în anul 2003, atât la nivel de clasă (PELISOLURI), cât și la nivel de tip (pelosol). Sunt soluri formate pe materiale parentale care conțin peste 30%, dar frecvent peste 45%, argilă nesmectică, de tip 2:1 (hidromice fin granulare - cele mai răspândite minerale argiloase). Au un orizont pelic (z) situat la suprafață sau în primii 20 cm ai solului, cu o grosime minimă de 50 cm. Caracteristicile pelice se pot continua până la 100 cm sau mai jos. În sistemul de clasificare internațional - WRB, în cel american sau în alte sisteme naționale pelosolurile nu au fost separate la nivel de tip, ele fiind incluse la, în general, la vertisoluri (de altfel unde au fost incluse și în România până în anul 2003), dar și la cambisoluri, cermoziomuri sau luvisoluri, toate evoluate pe materiale parentale de origine sedimentară, fin și foarte fin texturate. Profilul de sol este de tipul Ao-Bzw-C, cu unele modificări generate de subtipurile specific.

Raspandire

Întrucât nu există o corespondență clară cu unitățile taxonomice din sistemul românesc de clasificare anterior și nici cu cel din WRB, corelarea pelosolurilor cu acestea prezintă un grad sporit de aproximare. Cert este că în activitatea de cartare a solurilor din România, inclusiv în partea de vest a țării, aceste soluri au fost întâlnite, este adevărat nu frecvent, dar cu diferențe esențiale față de solurile evoluate pe materiale parentale argiloase smectice, gonflante. Pelosolurile vor fi precis poziționate în spațiul românesc abia după definitivarea unui ciclu de cartare executat la scări de lucru mari, pe baza caracteristicilor concrete ale profilelor individuale de sol.

Unul dintre primele profile de pelosol deschise, analizate și discutate în plenul specialiștilor în știința solului a fost cel din Pădurea Chevereș - Timiș.

Procese pedogenetice

În urma descompunerii resturilor vegetale preponderent lemnoase la suprafața solului se formează un orizont de bioacumulare Ao, în care humusul are o pondere mai ridicată de acizi fulvici decât acizi huminici. Datorită conținutului ridicat în argilă nesmectitică de peste 45% au loc frecvent procese de gonflare-contracție. În comparație cu argilele smectitice, aceste procese se desfășoară cu intensități mai reduse, iar fisurile rezultate în perioadele secetoase sunt mai mici decât la vertosoluri. Totodată, în urma gonflării apar fețe de alunecare discontinui, slab exprimate sau acestea nu sunt vizibile.

În zonele mai umede, se manifestă și procesele de stagnogleizare la nivelul orizontului Bz unde apar pete cenușii verzui, ca urmare a reducerii compușilor de fier și mangan.