Prevederile Generale ale Aquis-ului Comunitar în Domeniul Impozitării

1.1. Prevederile generale ale aquis-ului comunitar în domeniul impozitării

Impozitarea este un instrument important al suveranităţii naţionale. Pe lângă faptul că veniturile fiscale reprezintă principală sursă de venit a statului pentru a acoperi cheltuielile publice, în felul acesta rezolvând şi o mare parte din problemele de ordin social, impozitul reprezintă şi un instrument de reglare a economiei, o modificare a căruia poate încuraja investiţiile, poate influenţa consumul sau poate contribui la ajustarea modului de organizare a societăţilor.

Pe de altă parte, politica de impozitare poate avea un impact nu numai în ţara respectivă, ci şi asupra ţărilor învecinate. Acest lucru se observă cu atât mai pregnant în Uniunea Europeană, unde funcţionează o piaţă unică, în care există libertatea de circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor.

Un alt factor care a contribuit la sporirea sensibilităţii economiei UE faţă de povara fiscală a fost introducerea monedei unice euro. Odată cu adoptarea monedei unice, a dispărut riscul valutar, aşa încât diferenţele de fiscalitate au devenit mai vizibile ceea ce ar determina mobilizarea unor fluxuri de capital spre ţările cu o povară fiscală mai mică.

Această evoluţie a evenimentelor dă naştere unei competiţii fiscale între ţările membre, rezultatul fiind o reducere a ratei impozitelor. Reducerea impozitelor are un impact pozitiv asupra economiei, favorizând economiile şi investiţiile, dar pe de altă parte reducerea impozitelor presupune diminuarea veniturilor bugetare şi implicit a cheltuielilor bugetare.

Din alt punct de vedere competiţia fiscală provoacă deplasarea sarcinii fiscale spre factorii de producţie cu o mobolitate redusă, cum ar fi munca, de exemplu, devine mai scumpă datorită poverii fiscale mai mari şi descurajează crearea locurilor noi de muncă.

Soluţia pentru atenuarea acestor efecte negative a diferenţelor dintre sistemele de impozitare, o constituie armonizarea impozitelor în UE prin intermediul acquis-ului comunitar.

Acquis-ul comunitar reprezintă un ansamblu de drepturi şi obligaţii comune ce unesc statele membre în cadrul Uniunii Europene. Înainte de a fi acceptate în UE, statele candidate trebuie sa-şi însuşească acquis-ul comunitar şi să-l respecte în totalitate.

În ceea ce priveşte impozitarea, acquis-ul comunitar reglementează în principal impozitele indirecte, deoarece acestea au un efect mai mare asupra liberei circulaţii mărfurilor şi serviciilor. Impozitele indirecte asupra cărora se insistă în cadrul acquis-ului comunitar şi despre care se crede că trebuie să fie armonizate la nivelul întregii uniuni sunt accizele şi taxa pe valoare adăugată. Dintre impozitele directe, impozitul pe profit al companiilor este vizat în mod direct de acquis. Toate măsurile privind impozitarea trebuie adoptate de Consiliul Uniunii Europene în unanimitate.

Obiectivele pe care le urmăreşte Uniunea Europeană prin implementarea acquis-ului comunitar în domeniul impozitării sunt următoarele:

-Pe termen lung, prevenirea diferenţelor între cotele impozitelor indirecte şi ale sistemelor de impozitare ce pot introduce distorsiuni ale concurenţei în interiorul pieţei unice;

-Evitarea dublei impuneri;

-Prevenirea efectelor negative ale concurenţei fiscale, în special „ migrării” bazelor de impozitare naţionale, ca urmare a firmelor ce-şi mută sediul în alt stat în căutarea celui mai favorabil regim fiscal;

-Bugetele statelor membre trebuie să se menţină în echilibru de-a lungul ciclului economic, motiv pentru care orice creştere a cheltuielilor publice va fi finanţată prin creşterea impozitelor.