Sisteme europene de plăți - inclusiv target, target II, transfond

Capitolul 1. Caracterizarea generală a sistemelor europene de plăţi

1.1 Abordări conceptuale

Sistemul de plăți este un ansamblu de instrumente, proceduri bancare și reguli care asigură transferul de fonduri între participanții la sistem (instituții de credit sau instituții financiare). Sistemul se bazează pe un acord între participanții la sistem și operatorul de sistem, iar transferul de fonduri se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnice.

Sistemul de plăți este definit drept un set de angajamente pentru descărcarea obligațiilor asumate de către agenții economici cu ocazia procurării de resurse reale ori financiare.

Progresele tehnologice au creat posibilitatea transmiterii pe cale electronică a unui volum mare de informații, într-un timp relativ scurt. Un impediment au fost procedeele de lucru diferite de la o țară la alta. Apariția companiilor specializate în transferuri electronice, precum şi standardizarea mesajelor au reprezentat cadrul necesar pentru efectuarea unor transferuri rapide între diferite instituții financiare din întreaga lume.

Un sistem de decontare este format din banca centrală, băncile comerciale, dar şi case de compensaţie şi companii de telecomunicaţii interbancare. În ţările membre ale Uniunii Europeane sistemele de plăţi sunt foarte difersificate. Există 27 de sisteme de plăţi care se referă mai ales la decontările de mare valoare. Fiecare stat membru trebuie să deţină un sistem de plată pe bază brută în timp real pentru a favoriza astfel integrarea sistemelor europene de plăţi şi pentru a îmbunătăţi securitatea acestora.

În componenţa sistemului european de plăţi sunt incluse:

- sisteme de plăţi pentru decontările de mare valoare (large-value payment systems). Acestea sunt aferente decontărilor dintre persoane juridice, în special decontărilor interbancare şi cuprinde operaţiuni aferente tranzacţiilor cu titluri, tranzacţiilor de schimb valutar în euro şi tranzacţiilor de pe piaţa monetară: SWIFT, TARGET.

- sisteme de plăţi pentru decontările de mică valoare (retail payment systems), care cuprind plăţile efectuate către clienţii băncilor: firme, autorităţi publice, clienţi individuali: EUROGIRO,WESTERN UNION, MONEYGRAM.

1.2 Rolul sistemelor europene de plăţi

La nivelul Uniunii Europene, având în vedere importanţa derulării plăţilor în condiţii de securitate, precum şi integrarea pieţelor monetare naţionale, a fost necesară implementarea unui sistem de plăţi şi compensări integrat.

Funcţionarea adecvată a sistemelor de plăţi şi a sistemelor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare influenţează realizarea şi menţinerea stabilităţii financiare. Integrarea pieţelor financiare şi conexiunile realizare între sisteme pot determina migrarea riscului de la un sistem la altul (riscul de contaminare) şi exportul riscului la nivel global (efectul de domino). Stabilitatea financiară poate fi compromisă dacă o instituţie de credit, aflată într-o situaţie critică, sau întregul sistem bancar se confruntă cu întreruperi operaţionale cauzate, de exemplu, de dezastre naturale, dificultăţi în operarea echipamentelor IT, fraude, sau de un management defectuos.

Implementarea sistemului european de plăţi a determinat o creștere semnificativă a vânzărilor de bunuri și servicii, a redus restricțiile impuse comerțului de barierele geografice și de asemenea, a facilitat accesul la creditele de consum. Plățile electronice oferă anumite beneficii precum comoditate și rapiditate tuturor participanţilor la tranzacțiile economice, respectiv consumatorilor și comercianților, sistemului bancar, administrației centrale și locale, companiilor.

Capitolul 2. Caracterizarea principalelor forme ale sistemului european de plăţi

2.1 SWIFT

Dezvoltarea informaticii şi a comunicaţiei a determinat apariţia sistemului de transfer SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication), un sistem rapid şi modern, de origine europeană, cu reţele pe plan mondial.

SWIFT s-a înfiinţat în Belgia, în 1973, sub forma unei societăţi pe acţiuni, non-profit. La constituirea acesteia au participat 239 de bănci din 15 ţări, iar scopul principal era să ofere instituţiilor financiare din întreaga lume, servicii de transfer rapid de fonduri, realizate pe o bază standardizată. În prezent sunt conectate la SWIFT 7600 de bănci din 200 de ţări.

Reţeaua SWIFT este un sistem de comunicare bazat pe principiul transmiterii reciproce de informaţii între două bănci sau între doi participanţi oarecare. Banca iniţiatoare a mesajului şi cea destinatară (receptoare a mesajului) nu se află în legătură directă, mesajul fiind transmis prin intermediul centrului de operare la care este conectată ţara din care acesta porneşte.