Extras din referat
INTRODUCERE
Alimentaţia reprezintă un factor foarte important pentru menţinerea stării de sănătate. O alimentaţie corectă prespune nu doar o alimentaţie echilibrată, ci şi o hrană sănătoasă. Pentru a ne hrăni sănătos, ar trebui să încercăm să consumăm cât mai multe produse organice.
Aceste produse sunt considerate mult mai sănătoase decât cele clasice deoarece "organic" înseamnă produse vegetale obţinute fără pesticide, fertilizatori artificiali, antibiotice, organisme modificate genetic, şi animale crescute şi hrănite în mod natural, fără chimicale. Atunci când consumatori, ca dumneavoastră , aleg să cumpere produse ecologice, ei trebuie să ştie că primesc exact acel produs pentru care au plătit.
Produsele de origine vegetală şi animală organice sunt obţinute prin practicarea agriculturii ecologice. Produsele organice sunt considerate mult mai sănătoase decât cele neorga nice şi pentru faptul că sunt supuse unei legislaţii foarte stricte şi complexe.
Certificarea organică este procesul prin care producătorii primesc dreptul de a-şi promova produsele ca fiind organice şi de a trece acest logo pe etichetă. Producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice sunt reglementate de Regulamentul CE nr. 834/2007 al Consiliului Uniunii Europene.
Producţia ecologică este un sistem global de gestiune agricolă şi de producţie alimentară care combină cele mai bune practici de mediu, conservarea resurselor naturale, aplicarea unor standarde înalte privind bunăstarea animalelor şi o metodă de producţie care respectă preferinţele consumatorilor pentru produse obţinute cu ajutorul unor substanţe şi procese naturale. Iniţial, producţia ecologică a fost supusă normelor cuprinse în Regulamentul CEE nr. 2092/91.
În legislaţia noastră internă, în anul 2000 a fost adoptată O.U.G. nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, care ulterior a fost modificată prin O.U.G. nr. 62/2006, realizându-se astfel la acel moment transpunerea în legislaţia internă a prevederilor Regulamentului CEE nr. 2092/91.
De asemenea, prin Ordinul nr. 70/2002 al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, s-a înfiinţat Comisia pentru dezvoltarea agriculturii ecologice din România, iar în anul 2007 a fost emis Ordinul nr. 688/2007 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de supraveghere a organismelor de control în agricultura ecologică.
În anul 2007, în vederea îmbunătăţirii şi consolidării standardelor comunitare pentru agricultura ecologică, membrii Consiliului Uniunii Europene au considerat oportună definirea mai explicită a obiectivelor, a principiilor şi a normelor aplicate producţiei ecologice, sens în care a fost adoptat Regulamentul CE nr. 834/2007 care abrogă Regulamentul CEE nr. 2092/91 şi care a devenit aplicabil începând cu 1 ianuarie 2009.
Putem concluziona, aşadar, că în România autorităţile competente fac paşi firavi în susţinerea agriculturii ecologice, fiind necesară o mai mare implicare din partea factorilor politici în acest sector al agriculturii
1. PRODUSELE AGROALIMENTARE ECOLOGICE
- garanţie a unei alimentaţii sãnãtoase?
Agricultura ecologicã este acea agriculturã care, pentru obtinerea de produse agricole, îmbinã tehnici agricole speciale, diferite de cele folosite în agricultura consacratã sub termenul de "tradiţionalã".
Acesta este si motivul pentru care a fost definitã ca o agriculturã care vine în întâmpinarea cerintelor consumatorilor care doresc eliminarea riscului asociat unor substante chimice, dar care totodatã protejeazã resurele naturale si prezintã responsabilitate din punct de vedere social. Tehnicile agricole si cele de procesare folosite în obtinerea de produse agricole si de alimente procesate presupun absenta utilizãrii substantelor chimice de sintezã de-a lungul întregului lant alimentar, de la fermã pânã la obtinerea produsului, oferind astfel o garantie suplimentarã pentru consumatori în ceea ce priveste siguranta acestor produse.
În locul acestora, în agriculturã si în industria alimentarã se folosesc fertilizanti naturali, precum gunoiul de grajd, compostul din resturi mensajere, turba, dar si anumite sãruri minerale de origine naturalã, cu aprobarea organismului de inspectie si certificare, iar în locul pesticidelor chimice de sintezã se folosesc substante naturale de combatere a dãunãtorilor de origine microbianã. În etapa de procesare se utilizeazã doar aditivi alimentari naturali, de origine animalã sau vegetalã, minerali sau anorganici.
De asemenea, pentru a asigura absenta substantelor chimice de sintezã în obtinerea produselor agricole ecologice, înainte de a putea fi folosite ca terenuri ecologice, terenurile agricole trebuie sã urmeze un proces de reconversie pe durata a 2-3 ani, în care nu se utilizeazã substantele de sintezã.
Productia agroalimentarã ecologicã se desfãsoarã cu respectarea urmãtoarelor cerinte:
• respectarea principiilor productiei ecologice;
• neutralizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari,produse pentru curãtarea si dezinfectarea adãposturilor pentru animale;
• folosirea de seminte sau material vegetativ sãditor obtinut prin metode de productie ecologicã.
Principiile de bazã ale productiei agroalimentare ecologice sunt:
• eliminarea oricãrei tehnologii poluante;
• realizarea structurilor de productie si a asolamentelor, în cadrul cãrora rolul principal îl detin rasele, speciile si soiurile cu înaltã adaptabilitate;
• sustinerea continuã si ameliorarea fertilitãtii naturale a solului;
• integrarea cresterii animalelor în sistemul de productie a plantelor si produselor din plante;
• utilizarea economicã a resurselor energetice conventionale si înlocuirea acestora în mai mare mãsurã prin utilizarea rationalã a produselor secundare refolosibile;
• aplicarea unor tehnologii atât pentru cultura plantelor, cât si pentru cresterea animalelor, care sã satisfacã cerintele speciilor, soiurilor si raselor.
Conversia actualelor sisteme de productie agroalimentare conventionale se poate realiza în concordantã cu standardele ecologice nationale si internationale, într-o anumitã perioadã, specificã pentru fiecare activitate, dupã cum urmeazã:
• 2 ani pentru culturile de câmp anuale;
• 3 ani pentru culturile perene si plantatii;
• 2 ani pentru pajisti si culturi furajere.
2. REPREZINTÃ PRODUSELE AGRO-ALIMENTARE ECOLOGICE UN
- plus de garantie pentru sãnãtatea consumatorilor?
Preview document
Conținut arhivă zip
- Produse Ecologice - Productie si Etichetare.doc