Cuprins
- CUPRINS
- Argument.
- I. NOTIUNI TEORETICE
- 1.Sunet.Fonem
- 2.Vocala.Semivocala.
- 3.Statutul semivocalelor.
- 4.Diftong.Triftong.Hiat.
- 5.Consoanele.
- 6.Literele,corespondenta dintre litere si sunete
- A.Literele
- B. Corespondenta dintre litere si sunete.
- 7.Variantele fonetice ale lui i.
- 8.Silaba.Despartirea cuvintelor în silabe
- A.Definire
- B.Reguli de despartire în silabe :
- a)Reguli fonetice
- b)Reguli morfologice.
- C) Situatii în care nu se face despartirea în silabe la capat de rând
- II. APLICATII EXERCITII REZOLVATE.
- III. EXERCITII PROPUSE SPRE REZOLVARE.
- A)Sunetul si litera
- - literele â, î
- B)Corespondenta dintre sunete si litere.
- - grupurile de litere ce, ci, ge,gi, che, chi, ghe, ghi&
- C)Vocale.Semivocale.Diftong.Triftong.Hiat.Consoane.
- - Diftong, triftong, hiat.
- - Consoane
- - Grupurile de consoane mb si mp
- - Grupurile de sunete[cs],[gz],redate prin litera x
- - Consoanele : k,q,w,y
- - Cuvinte care contin consoana dubla nn
- D)Silaba
- IV. TESTE MAI DIFICILE PROPUSE SPRE REZOLVARE.
- TESTUL 1
- TESTUL 2
- TESTUL 3
- V. TESTE GRILA
- RASPUNSURI
- Bibliografie.
Extras din referat
I. NOTIUNI TEORETICE
1.SUNET. FONEM
Sunetul este elementul vorbirii rezultat din modificarea curentului de aer sonor expirat prin articulatie.
Fonemul este cea mai mica unitate sonora a limbii care are functiunea de a diferentia cuvintele între ele precum si formele gramaticale ale aceluiasi cuvânt.
Exemple: par/pac/pal/pat
-sunetele r, c ,l, t sunt foneme care ajuta la diferentierea cuvintelor între ele ;
casa/case
-sunetele a , e sunt foneme care diferentieaza singularul de plural;
2.VOCALA.SEMIVOCALA
Vocalele sunt sunetele vorbirii la a caror emitere curentul de aer sonor iese liber din laringe, fara sa întâlneasca vreun obstacol. Ele se pot rosti fara ajutorul altor sunete si pot forma si singure o silaba. Ex: a-co-lo, i-e etc .
Semivocalele sunt sunetele vorbirii care nu pot fi rostite singure si nu pot forma singure o silaba. Ele intra în componenta diftongilor si a triftongilor.
Limba româna contemporana are sapte vocale : a, a, e, i, â, î, o, u .
De retinut este faptul ca a, a, î, sunt totdeauna vocale, indiferent de pozitia lor în cuvânt.
Restul sunetelor e, i, o, u pot fi vocale când formeaza singure o silaba, dar si semivocale atunci când intra în structura unui diftong.
De exemplu , sunetul o, din cuvântul nor, este vocala, pe când sunetul o, din cuvântul noapte, este semivocala, pentru ca intra în structura diftongului oa .
3. STATUTUL SEMIVOCALELOR
- E este semivocala atunci când apare înaintea lui a si o în diftongii ea si eo. (d2al , vr2o).Nu apare niciodata ca al doilea element al unui diftong.
Daca sunetul e apare ca al doilea element al unui diftong , atunci este vocala. (cu-ie , ied)
E poate fi vocala si în diftongi de tipul : ei, eu, ie( meP , pa-te±, Ped etc.)
- O este semivocala numai înaintea lui a, în diftongul oa (ex: scsa-la).
Când apare ca al doilea element al diftongului este vocala (Po , 2o).
O este vocala în diftongi de tipul : o± , oP me-tro± , doP etc.
- U este semivocala atunci când apare înaintea vocalelor a si a în diftongii ua , ua (zi-±a, zi-±a, do-±a, plo-±a etc.)
De asemenea, u este semivocala cînd apare si dupa vocalele : a, a, e, î , o în diftongii au, au, eu, âu, ou (sau, tau, careu, pârâu, sacou etc.)
Sunetul u este vocala în diftongi de tipul uP : ta-cuP ; fa-cuP etc.
- I este de regula, semivocala atât înaintea vocalelor cât si dupa ele, cu urmatoarele exceptii, când poate fi vocala, si anume :
-în cuvintele derivate cu sufixele giu sau ciu (hangiu, mijlociu);
-în diftongul iu , când acesta se afla la sfârsitul cuvântului si i se pronunta mai lung decâu u : târziu , argintiu ;
-în diftongul ii , în care primul i este vocala, iar al doilea i este semivocala : copiP , fiP .
În situatia , vocala+diftongul ii, primul i din diftong este semivocala si al doilea vocala:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Elemente din Fonetica Limbii Romane.doc