Licențierea

Licenta, ca modalitate de utilizare a rezultatelor cercetarii in productie reprezinta un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza dreptul altei persoane fizice sau juridice si ciar statului,in schimbul unei sume de bani , de a utiliza total sau partial, de a valorifica in mod liber sau limitat brevetul sau.Licenta permite utilizarea programului fara niciun fel de restrictii.Redistributia programului (cod sursa sau compilat) se poate face cu conditia pastrarii informatiei despre autor si a licentei in codul sursa sau, dupa caz, in documentatia programului.O alta conditie este aceea de a nu folosi numele detinatorului drepturilor de autor (sau a contribuitorilor) pentru a gira, sustine sau promova produse derivate, fara acordul autorilor.Licenta originala continea si o clauza de reclama. Licentierea reprezinta ceva mai mult decat o simpla vanzare-cumparare d marfuri.Ea presupune vanzarea proprietatii intelectuale unei parti care fabrica pe plan local produsele in conformitate cu con tractul incheiat.Licentierea difera de fransiza sub doua aspecte principale.In primul rand, licentiatul este cel care realizeaza producele vandute, in timp ce beneficiarul unei francize le cumpara de la producator.In al doilea rand, franciza presupune existenta unei intregi streucturi de afaceri, pe cand licenta lasa licentiatului mai multa libertate de actiune. Contractul de licenta este contractul incheiat intre doua parti, prin care una, titularul (licentiatorul) se angajeaza sa-i cedeze celeilalte parti,beneficiarului (licentiatului) dreptul de a folosi brevete de inventie, procedee tehnice, documentatii tehnice, scheme operatorii de productie, metode de exploatare a masinilor, metode de tratare a produselor, marci de fabrica, marci comerciale, marci de servicii, contra unui pret in conditii si pe perioade determinate.Licenta poate fi brevetata sau nebrevetata.Contractul de licenta propriu-zis se refera numai la licenta brevetata,Acesta este un contract prin care detinatorul unui brevet de inventie (licentiator) isi vinde dreptul de folosinta a inventiei unei persoane(licentiat) contra unui pret si anumite conditii.In comertul mondial contractul de licenta are la baza reglementarile internationale referitoare la proprietatea intelectuala.

Caracterele juridice ale contractului de licenta sunt urmatoarele:

- este un contract “ intuitu personae”deoarece se incheie in virtutea calitatilor pesonale ale licentiatorului;

- este un contract incesibil- cu exceptia cazuriloe cand exista prevederi exprese contrarii

- nu implica un act de dispozitie aupra dreptului exclusiv din brevet.

Titularul brevetului transmite numai folosinta dreptului de exploatare care poate fi totala sau partiala.In functie de intindere a drepturilor atribuite prin contractulde licenta, acesta poate fi:

- licenta exclusiva cand licentiatul are un drept de utilizare;

- licenta neexclusiva sau simpla, cand licentiatul are dreptul de a folosi licenta numai in conditiile convenite.

Contractul de licenta produce in sarcina partilor urmatoarele efecte:

- Licentiatorul are obligatia de a preda obiectul contractului si de a garanta utilizarea dreptului acordat;

- Licentiatorul este obligat sa asigure si asistenta tehnica; acestea se realizeaza prin transmiterea de documentatie si instruire personalului in unitatea beneficiarului;

- Licentiatorul are obligatia sa garanteze pe beneficiar impotriva viciilor si contra evictiunii; in cazul viciilor ascunse, licentiatorul trebuie sa garanteze ca inventia poate fi realizata si exploatat din punct de vedere tehnic.

Structura contractului de licenta

EXPUNERE

A.Partile confirma faptul ca Licentiarul detine drepturile exclusive asupra proprietatii intelectuale;

B,Licentiatul doreste sa fabrice si sa vanda “Marfa”, purtand proprietatea intelectuala a licentiatului.

CONTRACT

Cadrul legal.

Contractul de licenta este reglementat de art 39-43 din legea nr 89/1998 privind marcile si indicatiile geografice.

Partile contractului.

Legea nu impune pentru acest contract nici o conditie de forma.Totusi, legea prevede obligatia inregistarii licentelor in Registrul Natioal al Marcilor, de unde se deduce si conditia formei scrise pentru acest tip de contract.

Partile contractante.

In timp ce licentiatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare, licentiatul poate fi orice persoana care are capacitatea de a contracta.In literatura de specialitate juridica se arata ca licentiatorul poate fi titularul marcii inregistrate, titularul unui drept de uzufruct asupra marcii sau chiar licentiatul, in cazul incheieriii

1.Acordarea licentei. Licentiarul acodra licentiatului licenta si autoritatea de a utiliza proprietatea intelectuala asupra marfii si/sau in legatura cu marfa produsa de/sau pentru licentiat, in vederea vanzarii sale in teritoriu pe durata valabilitatii prezentului contract.

2.Durata contractului. Durata contractului incepe sa curga de la data la care il semneaza ultima parte si expira dupa un anumit numar de ani, cu exceptia cazului in care contractul este reziliat mai devreme, conform prezentelor prevederi.La expirarea prezentului contract, partile pot negozia o reinnoire sau o prelungire a duratei acestuia, cu conditia ca, in momentul respectiv, licentiatul sa-si fi respectat toate obligatiile contractuale.

3.Drepturile de proprietate intelectuala. Partile convin urmatoarele:

a)Licentiarul detine drepturile de proprietate intelectuala,aceasta fiind inregistarta in tara licentiatului, precum si in multe talte tari ale lumii.Licentiarul a utilizat proprietatea intelectuala in legatura cu produsele sale timp de un numar de ani, a locat resurse financiare substantiale pentru activitatea de publicitate si marketing so si-a creat o reputatie si un fond comercial in legatura cu proprietatea intelectuala, atat in domeniul sau de activitate, cat si in randul publicului din lumea intreaga.