Managementul Calității Proiectelor

Managementul calităţii proiectelor

Crearea şi menţinerea calităţii procesului şi produsului într-un proiect necesită o abordare sistematică. Această abordare ar trebui îndreptată în scopul asigurării că necesităţile exprimate şi implicite ale clientului sunt înţelese şi îndeplinite, că necesităţile altor părţi interesate sunt înţelese şi evaluate şi că politica referitoare la calitate a organizaţiei iniţiatoare este luată în considerare pentru implementarea în managementul proiectului.

Fiecare proiect este influenţat de cerinţe specifice privind calitatea, costul şi durata de execuţie. Satisfacerea concomitentă a acestor trei cerinţe (reducerea costurilor şi a duratei de execuţie în paralel cu creşterea calităţii) este greu de realizat deoarece este posibilă doar în situaţia unor modificări tehnice sau organizatorice spectaculoase. Managerul de proiect are rolul de a asigura realizarea calităţii impuse în condiţii de costuri şi durate acceptabile.

Standardul 13465 defineşte managementul calităţii proiectelor ca „ansamblul activităţilor funcţiei generale de management care determină politica referitoare la calitate, obiectivele şi responsabilităţile pe care le implementează în cadrul sistemului calităţii prin mijloace cum ar fi: planificarea, asigurarea, controlul şi îmbunătăţirea calităţii”.

Rodney Turner apreciază că un proiect are o calitate corespunzătoare dacă :

- satisface cerinţele beneficiarului şi/sau sponsorului proiectului;

- respectă specificaţia;

- rezolvă problema;

- corespunde condiţiilor de utilizare.

La începutul oricărui proiect clientul poate avea o relativă informare asupra problemei pe care încearcă să o rezolve sintetizând-o sub forma unor condiţii şi deziderate care vor deveni, formal, specificaţia proiectului. La finalizarea proiectului produsul sau serviciul predat trebuie să corespundă specificaţiei şi sa-l satisfacă pe beneficiarul proiectului.

În realitate este practic imposibil ca la începutul proiectului un beneficiar să-şi poată defini cu exactitate cerinţele sau să fi exprimat suficient de clar ceea ce gândeşte. În plus este posibil ca la întocmirea specificaţiei să nu fie disponibile toate datele necesare. De aceea, managerii de proiect se pot confrunta, în procesul de management al calităţii, cu următoarele probleme:

- pot considera că specificaţia stabilită la iniţierea proiectului trebuie respectată cu orice preţ şi nu trebuie modificată, fapt ce conduce deseori, în condiţiile unor specificaţii iniţiale imperfecte, la un grad redus de satisfacere a cerinţelor beneficiarului;

- pot accepta modificarea specificaţiilor stabilite iniţial, dar dacă acestea suferă tot timpul modificări atunci proiectul riscă să se prelungească în mod nejustificat.

Managementul calităţii proiectului include procesele necesare pentru asigurarea că proiectul va satisface cerinţele pentru care a fost lansat. Managementul calităţii proiectului include toate funcţiile de management care determină politica de calitate, obiectivele şi responsabilităţile aferente proiectului şi se realizează prin «planificarea calităţii», «asigurarea calităţii», «controlul calităţii», «creşterea calităţii», cuprinse în «sistemul calităţii».

Managementul calitatii proiectului, prezintă trei componente disticte, fiecare dintre acestea fiind structurate pe: date de intrare, instrumente şi tehnici de realizare a etapei calitative respective precum şi pe rezultatele finale ce sunt prezentate sub forma unor date de ieşire.

Structura de baza a managementului calităţii proiectului este astfel realizată, încât asigură compatibilitatea cu seria de standarde internationale ISO 9000 si ISO 10000, cu recomandările iniţiatorilor proceselor de management al calităţii (Deming, Juran, Crosby şi altii) precum si cu dezvoltarile ulterioare (TQM – managementul calităţii totale, creşterea continuă a calităţii). Managementul calităţii proiectului se adresează atât managementului proiectului propriu-zis, cât şi produsului / serviciului rezultat din proiect. Absenţa cerinţelor de calitate în fiecare fază a proiectului poate avea consecinţe negative asupra partenerilor implicaţi în proiect. De exemplu:

- Modificările cerinţelor clientului / utilizatorului proiectului, prezentate pe parcursul execuţiei proiectului, în reuniunile (şedintele) de fază, pot avea consecinţe negative în sensul creşterii sarcinilor echipei de proiect.

- Devansarea inspecţiilor de calitate planificate, stabilite în cadrul reuniunilor de modificare a duratelor de realizare a obiectivelor intermediare, poate avea consecinţe negative prin apariţia unor erori neprevăzute.

Planificarea calităţii proiectului