Mijloace moderne de gestionare a crizelor

Introducere

Managementul crizelor reprezintă un sistem adoptat atât de organizații, cât și de guverne, un sistem care se confruntă cu prevenirea crizelor și a amenințărilor, gestionarea și încetarea unor astfel de perturbări care pot dăuna. Un astfel de sistem de management trece printr-un proces continuu de transformare, întrucât eficiența sistemelor vechi nu poate fi menținută un timp îndelungat. Planurile concepute pentru combaterea evenimentelor nefavorabile presupun o bună conduită indiferent de situație deoarece fiecare criză este unică în felul său și necesită oameni și părți terțe afirmate în funcție de tipul de criză.

Managementul crizelor este deseori împărțit în mai multe etape, precum:

1. Managementul înainte de producerea crizelor

În acest punct avem două subetape de respectat, adică atenuarea, reprezentată prin activități de reducere a probabilității de consecințe negative și activități pe termen lung care reduc consecințele inevitabile pentru o criză sau urgență, și pregătirea, însemnând activitățile de pregătire pentru un răspuns eficient la criză sau urgență, minimizând consecințele.

În această etapă, este formată o echipă care va gestiona criza sau urgența, pregătind un plan de combatere, în cazul în care s-a detectat posibilitatea unui eveniment negativ. Echipa își desemnează purtători de cuvânt, persoane ce pot transmite mai departe public stadiul proiectelor și deciziilor implementate în prevenirea crizei.

2. Managementul în timpul unei crize

Acesta este reprezentat printr-o serie de acțiuni care au ca scop tratarea consecințelor în timpul unei crize sau urgențe, putând fi împărțită în 2 subetape, recunoașterea și limitarea crizei, fiind momentul când planurile sunt aplicate și se dezvoltă mesaje spre a fi trimise părților interesate.

3. Managementul după perioada de criză

Etapă în care se revine la starea normală sau la starea dorită de după o criză sau urgență și în care se evaluează eficiența planurilor aplicate pentru a fi mai bine pregătiți pentru potențiale crize viitoare.

În ultimii ani, tot mai multe crize au impus acționarea din partea guvernelor alături de serviciile speciale, fie ele în domeniul cibernetic, naturale sau teroriste, iar pentru fiecare urgență de acest tip s-a intervenit ca atare cu oameni de specialitate și cu experiență în ceea ce privește astfel de evenimente.

Mijloace de gestionare a crizelor

Planificarea

În gestionarea situațiilor de criză, fie aceastea în etapa pre-criză, post-criză sau chiar în timpul producerii, este necesară crearea unui plan în vederea combaterii unei astfel de situații. În funcție de tipul de criză, planurile pot avea structuri diferite, însă acestea se aseamănă destul de mult la bază prin prisma etapelor aplicate în dezvoltarea lui, precum:

Identificarea unei echipe de conducere de criză

Pentru o planificare cât mai specifică pe tipul de criză generate sau care ar putea urma, este nevoie de identificarea unor persoane specializate pe tiparul situației, astfel că, în vederea creării unei echipe care mai apoi să planifice managementul crizei, părțile implicate trebuie să înțeleagă dedesupturile strategiei.

Evaluarea riscurilor

Probabilitatea apariției riscurilor într-o situație de criză este un lucru de luat în vedere în majoritatea planificărilor, întrucât acestea pot impune probleme în timpul aplicării planului.

De aceea, este indicată evaluarea fiecărui risc în parte și găsirea unor soluții pe termen lung sau temporare pentru a elimina întârzierile de progres și eventualele eșecuri inevitabile cu care s-ar putea confrunta planul implementat.

Determinarea impactului asupra crizei

Odată identificate riscurile cu probabilitate mare, este necesară determinarea impactului asupra întregii situații de urgență și asupra societății, în acest punct având loc simularea de răspunsuri și, în cazul în care este nevoie, planificarea comparativă, adică crearea unei strategii de rezervă când una dintre etapele planului ar putea eșua.