Cuprins
- I. Standardizarea şi standardele ISO 3
- II. Utilitatea certificării ISO 4
- III. Etapele procesului de certificare ISO 5
- IV. Drepturi şi obligaţii ale organizaţiilor certificate 8
- 1. Drepturi 8
- 2. Obligaţii 8
- Bibliografie 9
Extras din referat
Procesul de certificare ISO
I. Standardizarea şi standardele ISO
Prin noţiunea de „standard” se înţelege “o specificaţie tehnică aprobată de un organism de standardizare, utilizată pentru aplicări repetate şi continue, a cărei utilizare nu este obligatorie”.
În acelaşi timp însă, standardul denumeşte şi activităţi cu caracter repetitiv ce sunt desfăşurate în acelaşi mod de mai multe organizaţii ce îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu.
Atunci când vorbim despre domeniul calităţii, standardele sunt implementate cu scopul de a contribui la creşterea calităţii şi a eficientizării comunicării, dar şi de a uşura raţionalizarea economică prin tipizare. Un rol deosebit de important îl joacă standardizarea şi în desfăşurarea schimburilor economice între diferite state, cum ar fi în cadrul Uniunii Europene: prin alinierea la standardele europene se asigură acelaşi nivel al specificaţiilor tehnice ale produselor şi serviciilor astfel încât să nu existe dificultăţi în momentul internaţionalizării acestora, astfel favorizându-se schimburile între diferitele ţări din această comunitate. Spre exemplu, atunci când, aflându-te în postura unei societăţi franceze ce doreşte să achiziţioneze produse de la o firmă din Grecia, ai dovadă faptului că respectiva firmă s-a aliniat standardelor, este mult mai uşor să accepţi tranzacţia, conştient fiind de faptul că decalajele între ceea ce se produce în Franţa şi ceea ce doreşti să achiziţionezi, din diverse motive, de la greci nu pot fi prea mari. Altfel spus, prin standardizare se elimină riscul de comercializare de produse (sau servicii) neconforme cu cerinţele unui anumit cumpărător, cu toate că acesta este conform cu cerintele cumpărătorilor dintr-un anumit teritoriu, cu care ofertantul este deja familiarizat.
Tocmai din necesitatea existenţei unui organism internaţional care să stabilească, prin convenţie standardele optime, a fost înfiinţată la Geneva, în anul 1947, Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO fiind abrevierea denumirii acesteia în limba engleză). În 1979, în cadrul aceleiaşi organizaţii, s-a creat Comitetul Tehnic, urmărind alinierea calităţii cu obiective exacte în ceea ce priveşte standardele naţionale ale diferitelor ţări şi corelarea lor la nivel internaţional.
Aşadar, standardele ISO sunt acel tip de standardizare reglementat de către Organizaţia Internaţională de Standardizare, reprezentând o uniformizare, o tipizare, o armonizare extinsă la nivel internaţional a specificaţiilor tehnice. Standardizarea ISO contribuie la vastul proces de globalizare.
II. Utilitatea certificării ISO
Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) este unul din organismele responsabile cu definirea standardelor, fiind alcătuit din reprezentanţi ai responsabililor naţionali în standardizare, care creează şi ajustează standardele la nivel mondial.
ISO se autodeclară ca fiind o organizaţie non-guvernamentală, acţiunile sale transformând-o într-un organism de sine stătător, cu rol determinant pe piaţa internaţională, având putere de decizie. Încă din faza incipientă a evoluţiei acestei organizaţii, prin ISO s-a urmărit crearea unei punţi de legătură între diferite naţiuni, oranisme şi chiar guverne. Cu toate că s-a trecut de mult de faza incipientă, trecand mai mult de 50 de ani de la primele încercări de starndardizare, ISO rămâne în continuare esenţialul factor care a antrenat industria, tehnologia, dar mai ales comerţul spre îmbunătăţire continuă şi competitivitate. De aceea, de la publicarea primelor standarde de calitate (în 1987) şi până în prezent s-au acordat certificate ISO în peste 150 de state ale lumii. Mai mult decât atât, în unele ţări, unele standarde ISO (ISO 9000) au fost adoptate drept reguli naţionale.
Ca urmare a certificării, companiile certificate beneficiază de noi capacităţi şi oportunităţi, dobândind, pe lângă un mai bun sistem al calităţii şi o imagine mai bună, includerea în vastul proces de globalizare, asigurându-se astfel eliminare barierelor tehnice pe care le întâmpinau în comerţul internaţional. De asemenea, companiile certificate ISO inspiră încredere şi siguranţă, acaparând mai uşor sectoare noi deoarece standardele ISO sunt create şi adaptate astfel încât să răspundă tuturor aşteptărilor cu privire la nivelul total al standardizării internaţionale din diferite domenii de afaceri.
Procesul de certificare ISO este un instrument de management, garantând faptul că politicile firmei sunt în conformitate cu standardele internaţionale de calitate. Ca urmare a acestuia, o firmă este certificată ISO, semnificând faptul că politicile şi procedurile ISO ale societăţii sunt aprobate de un înregistrator sau organism de certificare acreditat.
Bibliografie
Emil Maxim, Calitatea şi managementul calităţii, SEDCOM Libris, Iaşi, 2007,pag 165
www.anderssen.ro
www.consultanta-certificare.ro
www.radut.net
www.smsbusinesscenter.ro
www.otdm-certificare.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Procesul de Certificare ISO.docx