Contează designul produsului

1. Introducere

Într-o piață extrem de competitivă, designul de produs este considerat ca o modalitate de comunicare a semnificației produsului către consumatori (Crilly et al., 2008), ca sursă de avantaj competitiv (Noble and Kumar, 2010) și ca "o practică integrată fundamentală strategia fermă și succesul pieței "(Luchs and Swan, 2011, p. 327). Designul produsului poate induce intenția de cumpărare în consumatori (Homburg et al., 2015) și își îmbunătățește loialitatea (Chitturi et al., 2008), crescând astfel performanța fermă (Candi, 2010). Peters (2005, p. 39) a sugerat, de asemenea, că "designul este singurul lucru care diferențiază un produs de celălalt pe piață. "Prin urmare, designul produsului este un mijloc crucial prin care produsele se pot diferenția pe piața concurențială de astăzi (Homburg et al., 2015).

În plus, Bednall și colab. (2012) a subliniat că proiectarea produsului permite unei firme să distingă produsele sale de cele ale concurenților, în timp ce servesc drept identificator de marcă. În acest context, se poate înțelege de ce proiectarea produsului este văzută ca un instrument strategic esențial care stă la baza succesului companiilor precum Apple, BMW și Target (Brunner et al., 2008) și unul care companiile mai puțin înfloritoare, cum ar fi Dell , pot aplica pentru a se distinge de concurenți (Jana, 2008). Prin urmare, pentru a realiza o diferențiere reușită a produselor, designerii pot lua diferite principii ca utilizatorii

valoare în momentul proiectării unui produs nou pentru a genera răspunsuri psihologice pozitive și loialitatea ulterioară a mărcii.

Homburg și colab. (2015), observă totuși că proiectarea produsului este în general măsurată în moduri limitate și, de obicei, doar prin referirea la estetică (Landwehr et al., 2013) pentru a examina dimensiunile hedonice și utilitare ale produsului (Chitturi et al., 2008). Dimpotrivă, cercetările recente se extind mai mult decât măsurătorile cu una sau două dimensiuni și consideră că proiectarea produsului este un concept tridimensional (de exemplu, Homburg și colab., 2015) care cuprinde cele trei dimensiuni ale esteticii, funcționalității și simbolismului. Brunner și colab. (2016) a constatat asta

proiectarea produsului influențează pozitiv evaluările consumatorilor ale unui produs, care le afectează apoi decizia de a le cumpăra sau nu. Ca atare, acest studiu folosește această conceptualizare tridimensională, conformă cu lucrarea lui Homburg et al. (2015), să se concentreze pe o singură categorie de produse (adică smartphone-uri). Din cele mai bune cunoștințe, aceasta este prima dată când această abordare a fost adoptată în acest context.

Impactul dimensiunilor specifice de proiectare asupra preferințelor consumatorilor și evaluarea produselor a fost discutat în cercetările anterioare (de exemplu, Patrick și Hagtvedt, 2011).

Designul unui produs este privit ca un mijloc de comunicare a informațiilor către consumatori (Nussbaum, 1993), creând o impresie unică și generând inferențe cu privire la

alte atribute ale produsului (Berkowitz, 1987). De exemplu, dispozitivele iPhone comunică cu o formă puternică de produs vizual, calități hedonice, funcționalitate și semnificație simbolică, care

ajută în continuare la dezvoltarea identificării companiei, precum și identificarea mărcii. După cum a declarat Forty (1986), firmele au filosofii de design diferite care le permit să creeze și să consolideze caracterul lor de companie recunoscut. În mod specific, percepția designului estetic poate crea un efect plăcut pentru consumatori, în timp ce percepția privind funcționalitatea poate spori gradul de conștientizare a consumatorilor cu privire la performanța produsului. În ceea ce privește aspectul simbolic al unui produs, designul poate provoca relații variate, care cuprind cele legate de a

un anumit loc sau timp (Creusen și Schoormans, 2005) și explică în continuare valorile și dispozițiile pe care individul le simte în legătură cu elementul focal sau servesc în a ajuta utilizatorii să-și formeze identitatea personală (McCracken, 1986). În plus, Bloch (1995) a dezvoltat un model conceptual pentru a investiga efectele designului produsului asupra răspunsurilor psihologice și comportamentale. În mod specific, designul produsului poate evoca o varietate de răspunsuri psihologice de la consumatori. Bitner (1992) explică faptul că aceste răspunsuri psihologice includ atât răspunsurile cognitive, cât și cele afective și pot apărea simultan.