Impactul IMM în economia românească

1.Introducere

Până nu demult, întreprinderilor mici şi mijlocii (denumite în continuare IMM) aproape că nu li se acorda importanţă nici la nivel naţional (doar prin unele măsuri legislative care să le permită supravieţuirea), nici la nivel internaţional.

Dar, în ultima perioadă, s-a constatat că acest grup de firme are o pondere importantă în viaţa economică a naţiunilor, sunt mult mai flexibile şi capabile să se adapteze rapid la schimbările de mediu.

Practica finanţărilor pentru întreprinderi, în România, a „renăscut” după anul 1989, datorită situaţiei dificile în care se aflau firmele româneşti la acel moment şi ale căror nevoi de finanţare a capitalului circulant, în special, depăşeau resursele proprii ale acestora.

În plus, sunt considerate ca având cel mai mare potenţial de creare de locuri de muncă.

Mai exact, această reorientare către IMM a fost determinată de contextul economic din ce in ce mai deschis, extinderea utilizării tehnologiilor informaţionale şi, în special, a comerţului electronic.

Toate acestea au condus la modificări în practicile economice, de management, în comunicaţii şi accesul la surse de finanţare cât mai avantajoase şi mai variate.

De asemenea, s-a modificat poziţia marilor firme faţă de IMM, conturându-se din ce în ce mai multe relaţii de parteneriat, reţele şi alianţe strategice între acestea, chiar dacă se consideră că relaţiile stabilite cu IMM tind să fie mai mult informale, oportuniste şi episodice, decât realizate pe baze contractuale şi pe termen lung. Şi mai există o stare de fapt: IMM sunt mai puţin familiarizate cu structurile formale de susţinere şi cultură corporatistă şi mai mult cu procedurile informale şi birocratice.

Au fost depistaţi mai mulţi factori care au cauzat pătrunderea cu întârziere a IMM pe pieţele globale şi, mai ales, implementarea în cadrul acestora a strategiilor care să le permită utilizarea comerţului electronic ca pe un avantaj competitiv, şi anume:

- în comparaţie cu marile firme, IMM sunt, în general, mai puţin formale şi ştiinţifice în practicile lor manageriale şi organizaţionale;

- majoritatea IMM au tehnologii informaţionale mai puţin complexe şi mai puţină experienţă în utilizarea lor;

- IMM tind să-şi concentreze eforturile pe termen scurt sau mediu, în vederea supravieţuirii, şi mai puţin spre obţinerea de profit pe termen lung;

- IMM au puţine resurse, atât financiare, cât şi intelectuale pentru a investi în iniţiative majore şi sunt nesigure în ceea ce priveşte beneficiile ce ar putea fi obţinute din eforturile depuse pentru planificare, raportare şi analiză, pe care marile firme le consideră elemente esenţiale care trebuie să fie luate în considerare la stabilirea strategiilor.

Statisticile din întreaga lume arată că ritmul de înfiinţare de noi firme nu este constant. El variază de la o ţară la alta şi, în cadrul aceleiaşi ţări, în timp. Studiile efectuate de numeroşi specialişti au relevat o serie de factori principali care influenţează ritmul înfiinţării unor întreprinderi în ţara noastră.

Fluxurile macroeconomice influenţează intensitatea tuturor proceselor economice din cadrul unei economii. Statisticile relevă că în perioadele de expansiune economică ritmul creării unor întreprinderi este mai mare decât în perioadele de stagnare sau recesiune economică.

2.Ponderea IMM pe sectoare

IMM–urile predomină absolut în economia românească, ca şi în cea a ţărilor europene, reprezentând peste 98% din totalul întreprinderilor şi având o contribuţie substanţială la formarea PIB-ului şi crearea de locuri de muncă.

La nivelul anului 2004 erau active un număr de aproape 403.000 IMM-uri, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 24% faţă de anul 1999 şi respectiv 13% faţă de anul 2003, cea mai mare înregistrată de la an la an din perioada de referinţă. Datele pentru perioada 1999-2004 evidenţiază o evoluţie uşor oscilatorie, pe categorii de mărime.

Rata de creştere a cifrei de afaceri pe categorii de mărime a întreprinderilor a înregistrat un ritm de creştere considerabil. În anul 2004, pe total (17,6%) şi pe categorii de IMM, cea mai mare creştere a fost localizată la categoria de întreprinderi mijlocii, mult superior anilor anteriori, în principal datorită stabilităţii fiscale consolidate în acest an.

În anul 2004 cifra de afaceri a IMM atingea 45.028 mil. de Euro în domeniul serviciilor, 13.835 mil. Euro în industrie, 4.758 mil. Euro în construcţii şi 1.435 mil. Euro în agricultură. Serviciile reprezintă desigur cel mai important sector din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cu o sumă aproape triplă faţă de sectorul industrial, de aproape zece ori mai mare ca totalul din construcţii şi de peste treizeci de ori cifra de afaceri din agricultură. Toate sectoarele economice relevante prezintă creşteri constante de-a lungul întregii perioade. Construcţiile se remarcă cu o rată de creştere de 19,4% peste media sectorului IMM. Celelalte sectoare gravitează în jurul mediei.

Spre deosebire de societatile comerciale de dimensiuni micro si mici concentrate in proportie insemnata in sectorul tertiar , societatile de dimensiuni mijlocii au desfasurat preponderent , activitati in domeniul industriei( 49,5%) , comertului(16,25%) , constructiilor(14%) .

2.1.INDUSTRIA

In industrie comparativ cu celelalte sectoare ale economiei, dinamica infiintarilor agentilor economici cu capital privat a avut o evolutie mai lenta.Ponderea industriei in totalul valorii adaugate brute create in sectorul privat al economiei a fost de 33,7% , in crestere cu 2,6 puncte procentuale fata de anul 2001.La finele anului 2002 , populatia ocupata civila in industrie in sectorul majoritar privat insuma 1.626 mii persoane , reprezentand 76,6% din totalul populatiei ocupate in aceasta ramura.

2.2.AGRICULTURA

Agricultura este ramura economiei in care sectorul privat detine cea mai insemnata pondere.Aceasta participa in anul 2002 cu 11,7%la crearea produsului intern brut , proportie in scadere cu 1,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2001.Aceeasi tendinta a inregistrat-o si aportul agriculturii in total valoare adaugata bruta creata in sectorul privat.