Sistemul muzical bizantin și muzica bizantină

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Muzică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 3122
Mărime: 103.25KB (arhivat)
Puncte necesare: 6

Extras din referat

Este greu sa exprimam in cateva cuvinte particularitatile muzicii bizantine. Comparatia cu muzica vest-europeana culta (exceptie facand a doua jumatate a secolului nostru) este cea mai utila. Muzica apuseana culta si cea usoara (care are puternice legaturi cu aceasta) sunt categoriile cele mai ascultate in lumea contemporana, iar simtul nostru muzical este tributar acestora.

In secolele XI-XII, muzica apuseana devine polifonica: melodia este insotita de o alta care seamana cu prima, dar este mai ornamentata. Cu timpul numarul vocilor creste, in secolul al XIV-lea fiind obisnuite corurile pe patru voci, liniile melodice cantate de fiecare voce avand o individualitate pronountata. Trebuia ca melodiile sa "sune bine" impreuna, urechea receptand anumite sonoritati ca armonioase, iar altele ca neplacute. Acest fapt a impus ca notele sa aiba o inaltime bine precizata, iar distantele dintre ele sa poata lua numai anumite valori. Intrucat liniile melodice aveau individualitatea lor, era imposibil ca dirijorul sa indice fiecarei voci momentul in care sa cante un sunet. Nu era de dorit nici ca melodiile sa curga total independent, caci, dupa cum am afirmat, sonoritatea generala trebuia sa fie armonioasa. Solutia a fost masurarea muzicii, dirijorul tactand timpii masurii.

In concluzie, muzica pe mai multe voci presupunea o limitare a posibilitatilor de folosire a distantelor dintre inaltimile notelor si impunea masurarea ei.

Desigur, exista legi si in muzica pe o singura voce, insa limitele sunt mult mai putin rigide decat in cazul celei polifonice. Astfel, in muzica bizantina, notele ornamentale nu au o inaltime sau o ritmica foarte precis conturata, iar psaltul are o anumita libertate de interpretare care i-ar parea arbitrara muzicianului apusean. De asemenea, unele note sunt executate - in anumite contexte - putin mai sus sau mai jos decat inaltimea lor in scara, datorita asa-numitei "atractii". De remarcat ca isonul, deoarece este tinut mai mult timp pe acelasi sunet, nu poate fi echivalat cu o a doua voce in sensul apusean. Intr-adevar, urechea nu este suparata de diversele distante dintre note care, in contextul unei muzici polifonice cu melodii bine individualizate, ar parea suparatoare; dimpotriva.

Evolutia ulterioara a muzicii occidentale a facut ca modurile de aranjare a distantelor dintre sunetele unei scari sa se reduca la doua. In secolele XVIII si XIX, marea majoritate a compozitiilor sunt scrise in modul major (al carui prototip este do major) sau in cel minor (cu prototipul la minor ).

In aceeasi perioada, in muzica bisericeasca rasariteana se folosesc cu egala pondere cele opt glasuri, aproape fiecare grupand doua sau trei moduri diferite. Din acest punct de vedere, melodia bizantina este mai variata si mai expresiva decat cea vest-europeana.

Si notatia muzicii bizantine este diferita de cea a muzicii vest-europene. Nu se noteaza inaltimea fiecarui sunet in parte, ci se porneste de la un sunet de referinta si se noteaza distanta (in urcare sau coborare) pana la urmatorul.

De la acesta un alt semn indica distanta pana la cel de-al treilea semn s.a.m.d. Analog, nu se noteaza durata fiecarui sunet in parte, ci exista anumite semne care indica faptul ca sunetul are o durata dubla, tripla etc. sau ca doua note (sau trei etc.) formeaza un timp.

Astfel, nu se noteaza sunetele individuale, ci se noteaza relatia dintre ele. Conceptiile diferite ale Apusului si Rasaritului - in cazul de fata, omul vazut de primii ca individ, iar de rasariteni ca persoana in relatie cu ceilalti - se reflecta firesc si in semiografie. De asemenea, dupa cum am vazut mai sus, se reflecta si in modul de interpretare: mai strict in Apus, cu o mai mare libertate in Rasarit.

Notatia muzicii bizantine consta in semne care se scriu deasupra unui text din Sfanta Scriptura (Apostol, Evanghelie) sau textelor liturgice alcatuite de Sfintii Parinti. In elaborarea sistemelor semiografice pentru muzica lor, bizantinii au gasit solutii originale bazate pe principiul scrierii diastematice.

Conform acestui principiu, intervalele, durata si expesia sunt reprezentate prin diferite semne (neume). Fiecare semn grafic - neuma- reprezinta un interval melodic oarecare, ascendent sau descendent, iar nu un sunet fix ca in notatia occidentala cu portativ. Notatia bizantina n-a avut nevoie si nu va utiliza in evolutia sa portativul muzical - elementul principal de referinta in intreaga semiografie occidentala.

Sistemul de notatie a evoluat in decursul timpului ajungand pana la cea intrebuintata astazi in Biserica Ortodoxa. Principalele sisteme de notatie au fost: notatia ekfonetica (sec. V- XII), notatia paleobizantina (sec. IX-XII), notatia hagiopolita (sec. XII - XIV), notatia cucuzeliana (sec. XV- XIX).

Notatia folosita in zilele noastre sau “sistema ce noua” cum este cunoscuta, s-a aplicat la Constantinopol, in scoala de muzica bisericeasca, infiintata, se pare, in mod special, in 1814.

Bibliografie

- Arhid. Lector Univ. Dr. Gabriel-Constantin Oprea

- http://stavropoleos.starnets.ro/muzbiz.html

- http://www.analoghion.ro

Preview document

Sistemul muzical bizantin și muzica bizantină - Pagina 1
Sistemul muzical bizantin și muzica bizantină - Pagina 2
Sistemul muzical bizantin și muzica bizantină - Pagina 3
Sistemul muzical bizantin și muzica bizantină - Pagina 4
Sistemul muzical bizantin și muzica bizantină - Pagina 5
Sistemul muzical bizantin și muzica bizantină - Pagina 6
Sistemul muzical bizantin și muzica bizantină - Pagina 7
Sistemul muzical bizantin și muzica bizantină - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Sistemul muzical bizantin si muzica bizantina.doc

Alții au mai descărcat și

Educația muzicală - componentă principală a educației estetice

“Muzica este graiul in care se oglindesc fara putinta de prefacatorie, insusirile sufletesti ale omului.” George Enescu Educatia estetica a...

Viata, Opera, Activitatea lui Gavriil Musicescu

GAVRIIL MUSICESCU 1847-1903 Argument Ideea de cor vine în Principatele Româneşti de la Răsărit din Rusia. În anul 1788 au auzit locuitorii...

Dimensiunea Stilistică a Creației lui Georg Friedrich Handel

Barocul Barocul muzical a fost un curent din muzica clasică europeană ce s-a manifestat aproximativ între 1600 și 1750. Barocul a format o punte...

Avantajele muzicii electronice

Explozii abrupte de aburi, foșnetul pădurilor, diferite zgomote, ecouri, sunt doar câteva din multitudinea de sunete ce pot fi aduse în scenă cu...

Cvartetele de coarde în creația celor 3 clasici vienezi

Cvartetul: definiţie, tipologie, istoric Cvartetul de coarde este o formaţie camerală care s-a impus cu predilecţie în peisajul creaţiei muzicale...

Domenico Scarlatti

Fiu al lui Alessandro Scarlatti, Domenico Scarlatti beneficiaza de o educatie muzicala adecvata, care îi va permite ulterior sa devina organist si...

Stilul mozartian în interpretarea pianistică

Pe langa calitatile sale creatoare, Mozart a fost si un mare pianist. Virtuozitatea pe care o poseda a starnit admiratia si entuziasmul...

Impresionismul Muzical

Curentul artistic al impresionismului a aparut in Franta in ultimele decenii ale secolului XIX si s-a propagat in Germania, Italia, Rusia si mai in...

Te-ar putea interesa și

Cântarea în comun și rolul ei în educarea spirituală a credincioșilor

CAPITOLUL I I. Importanța temei și rolul cântării în comun în educarea spirituală a credincioșilor. I.1.Motivarea personală a alegerii temei....

Paul Constantinescu

CADRU GENERAL  PERIOADA 1900  1920 Cercetarea trecutului mai mult sau mai puţin îndepărtat al culturii muzicale româneşti şi a fenomenului...

Psalmologia

Introducere Cântarea este expresia vie a unor stări sufleteşti ale omului, e o oglindă în care se reflectă bucuriile şi durerile suflatului...

Cateheza în zilele noastre

INTRODUCERE Așa cum biune se știe catehizarea este o operă misionară și duhovnicească a Bisericii noastre ce are în vedere prompovăduirea...

Strategii didactice în vederea dezvoltării aptitudinilor artistice, bază a capacității interpretative muzicale la copiii din școlile populare de artă

Prolegomene Învățământul muzical din România (Țările Române și Transilvania) În istoria învățământului muzical din România s-a manifestat o...

Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică

Introducere Muzica psaltică bizantină este prin esență o muzica exclusiv omofonă și melodică (exclude armonia sau cântarea pe mai multe voci). Din...

Concertul Instrumental

I. Barocul în contextul culturii muzicale universale( cu plecare din Renaştere) Barocul, ca şi termen al perioadei desemnate, nu a apărut decât...

Situația politică și religioasă în vremea împăratului Alexios I Comnenul(1081-1118)

Introducere Imperiul Bizantin a dominat secole de-a rândul răsăritul Europei, influenţând populatiile din această zona, fiind la rândul sau...

Ai nevoie de altceva?