Stresul și Riscurile Psihosociale

Stresul conform dictionarului,este un nume dat oricarui factor de mediu care provoaca organismului uman o reactie anormala.

Stresul asociat cu munca reprezintă una dintre cele mai mari probleme pentru sănătate şi securitate, cu care ne confruntăm în Europa. Aproape unul din patru lucrători este afectat de stres, iar studiile sugerează că pe seama acestuia sunt puse între 50% şi 60% dintre toate zilele lucrătoare pierdute. Aceasta înseamnă costuri imense în ceea ce priveşte atat suferinţa umană, cat şi performanţa economică.

Stresul la locul de muncă poate afecta pe oricine la orice nivel. Acesta este produs în orice sector şi în organizaţiile de orice mărime. Stresul afectează sănătatea şi securitatea indivizilor şi totodată, bunăstarea organizaţiilor şi a economiilor naţionale.

Reducerea stresului asociat cu locul de muncă şi a riscurilor psihosociale reprezintă nu numai un imperativ moral, ci şi unul legal. Este şi o mare problemă de eficienţă economică. În 2002, costul economic anual produs de stresul asociat cu locul de muncă în cele 15 state ale UE a fost estimat la 20 de miliarde de euro.

Vestea bună este că stresul asociat cu locul de muncă poate fi abordat în acelaşi mod logic şi sistematic ca şi alte probleme de sănătate şi securitate. Există o abundenţă de exemple practice de abordare a acestei probleme în spaţiul U E. Folosind metoda potrivită, lucrătorii pot fi feriţi de stres.

Identificare si simptome

1.Identificarea stresului la locul de munca

Oamenii resimt stresul atunci cand percep un dezechilibru între solicitările care li se impun şi resursele pe care le au la dispoziţie pentru a soluţiona aceste solicitări.

Deşi stresul se resimte la nivel psihologic, acesta afectează şi sănătatea fizică a oamenilor.

Printre factorii obişnuiţi ai stresului la locul de muncă se numără lipsa controlului asupra muncii, solicitările necorespunzătoare pentru lucrători şi lipsa sprijinului din partea colegilor şi a conducerii.

Stresul este cauzat de potrivirea neadecvată dintre noi şi munca pe care o realizăm, relaţiile precare şi prezenţa violenţei fizice sau psihologice la locul de muncă, precum şi de conflictele dintre sarcinile noastre de la locul de muncă şi din afara acestuia.

Reacţiile în aceleaşi împrejurări diferă de la individ la individ. Unii oameni pot face faţă mai bine dec-t alţii solicitărilor mari. Ceea ce este important este evaluarea subiectivă de către individ a situaţiei în care se află. Nu este posibil să se determine numai din situaţia ca atare, volumul de stres pe care aceasta îl poate produce.

Stresul pe termen scurt - de exemplu, cand se respectă un termen - nu reprezintă de obicei o problemă: într-adevăr, aceasta îi poate ajuta pe oameni să îşi pună în practică cel mai bine abilităţile. Stresul devine un risc pentru sănătate şi securitate atunci cand este prelungit.

2.Simptomele stresului la locul de munca

Resimţirea stresului poate schimba modul în care simte, gandeşte şi se comportă o persoană. Printre simptome se numără:

La nivel de organizaţie:

absenteism, o fluctuaţie mare de personal, un calendar defectuos, probleme disciplinare, hărţuire, productivitate scăzută, accidente, erori şi costuri crescute în urma despăgubirilor sau a asistenţei medicale.

La nivel de individ:

reacţii emoţionale (iritabilitate, anxietate, tulburări ale somnului, depresii, ipohondrie, alienare, epuizare, probleme în relaţiile familiale);

reacţii cognitive (dificultate în concentrare, în memorie, în învăţarea lucrurilor noi, în luarea deciziilor);

reacţii comportamentale (abuzul de droguri, alcool şi tutun; comportament destructiv), şi

reacţii fiziologice (probleme dorsale, imunitate scăzută, ulcer gastric, probleme cu inima, hipertensiune).