Administrație diplomatică și consulară - Pacea Westfalica

Negocierile diplomatice care au dus la incheierea razboiului de 30 de ani sunt cunoscute sub denumirea de Pacea westfalica

Asa numitul razboi de 30 de ani (1618-1648) a inceput ca un razboi religios , scanteia fiind aprinsa pe data de 23 mai 1618 la Praga , cand a inceput rebeliunea impotriva reprezentantilor imperiali , manifestandu-se dorinta de emancipare Revolta cehilor a luat proportii internationale implicand state din vestul si estul Europei , initial statele germane , aflate in tabere opuse : cea catolica , sub conducerea Austriei , si cea protestanta Danemarca si Suedia au intervenit succesiv de partea protestantilor , dar au fost infrante si habsburgii si-au restabilit autoritatea pe teritoriul Germaniei A intrat apoi in razboi Franta de partea protestantilor , impotriva Imperiului Habsburgic In aceeasi tabara a participat in diferite momente si principatul Transilvaniei , sub conducerea principiilor Gabriel Bethlen si Gheorghe Razoczy , acesta din urma sprijinit de Vasile Lupu si Matei Basarab

Statele feudale din Germania si Nordul Italiei erau grupate sub conducerea Sfantului Imperiului Roman de origine germana , conduse de casa de Austria , care avea potentialul necesar pentru a domina Europa In interiorul acestuia insa nu exista o conducere centralizata , datorita slabelor mijloace de comunicatie – lipsa unor sisteme adecvate de transport si comunicatii – care a facut ca legarea impreuna a unor teritorii atat de intinse sa fie dificila

Reforma ( desprinderea de biserica catolica ) a oferit printilor rebeli ocazia sa-si afirme neatarnarea si fata de imparat si fata de papalitate

Razboaiele si pacea westfalica au intarziat reunificarea Germaniei cu cateva secole

Este important de retinut ca cele doua tabere care s-au infruntat erau formate – prima , sub steagul catolicismului , din Austria , Spania si o serie de state germane catolice , conduse de Bavaria , iar cea de a doua sub semnul protestantismului , din Suedia ( care era recunoscuta ca fiind cel mai puternic dintre statele scandinave –considerata mercenarul Frantei lasandu-se cumparata de aceasta , avand o subventie anuala de un milion de livre , in schimbul acestei sume trebuind sa participe cu 30 000 de pedestrasi si 6 000 de calareti ) , Danemarca , statele germane protestante si Franta – desi era catolica

Desi razboiul a fost purtat sub o motivatie religioasa , protagonistii urmareau scopuri nationale precise Astfel , Casa de Austria urmarea unificarea Germaniei sub sceptrul Vienei prin castigarea pe plan religios a pozitiilor pierdute in favoarea protestantilor , dupa reforma initiata de Martin Luther in 1517 Danemarca urmarea sa-si pastreze pozitiile pe care le avea in Germania , iar Suedia dorea extinderea posesiunilor teritoriale si asigurarea unor interese comerciale in Germania Participarea la razboi a Transilvaniei , sub Bethlen si Rakoczy impotriva habsburgilor , urmarea consolidarea statului aproape independent si a pozitiei internationale a principatului fata de Austria

O atentie deosebita merita pozitia Frantei , care, desi catolica , a sprijinit si a initiat aliantele anti-habsburgice si apoi a intervenit direct in razboi in al 17-lea an (anul 1635). Sub conducerea cardinalului Richelieu , prim ministru , Franta a impus prioritatea interesului de stat fata de alte preocupari , inclusiv cele religioase , ceea ce a dus la afirmarea unui principiu nou in politica externa a statelor , ca aceea al ,, raison d etat ,, ratiunii de stat Desi cardinal al bisercii catolice , Richelieu a vazut in incercarea habsburgilor de a restabili religia catolica peste tot in Europa o amenintarea geopolitica la securitatea Frantei , o manevra politica prin care se urmarea dobandirea suprematiei in Europa Centrala si a pus interesul national al Frantei mai presus de aspiratiile sale religioase , neacceptand idea ca Franta sa devina un stat de categoria a II a , lasand o mostenire care , pentru urmatoarele doua secole i-a ispitit pe succesorii sai sa incerce a institui suprematia franceza in Europa Richelieu, desi personal era religios , ca om de stat mantuirea era lipsita de importanta , sustinand ca ,, Omul este nemuritor , salvarea ii vine in viata de apoi,, , dar ,, Statul nu este nemuritor , el poate fi salvat acum ori niciodata. ,,

Asa se explica si incheierea unor aliante ale Frantei catolice cu Danemarca , Olanda si Suedia protestante , impotriva unor state catolice ca Austria si Spania Principiul ratiunii de stat avea sa domine politica statelor in Europa in secolele urmatoare