Aspecte socio-culturale ale Corupției în Societatea Contemporană

Cuvântul corupţie provine din latinescul „coruptio”, ce caracterizează o anumită comportare a funcţionarului care îşi comercializează, îşi vinde atributele funcţiei şi încrederea acordată de societate, primind în schimb bani sau alte foloase.

În cel mai simplu mod, corupţia poate fi înţeleasă ca un abuz de putere,un abuz de

funcţie în scopul obţinerii unor beneficii personale sau în avantajul unui grup căruia cineva îi este devotat. Cu toate că, cel mai adesea, cuvântul "corupţie " este asociat abuzului de putere politică din partea politicienilor sau funcţionarilor publici, acest concept descrie, de fapt, un tipar comportamental întâlnit aproape în orice sector . Această putere se poate, dar nu este obligatoriu, să se regăsească în domeniul public. Deseori termenul de "corupţie" poate fi folosit ca un sinonim pentru darea de mită sau pentru metode prin care se obţine monopolul asupra unui anumit lucru sau domeniu. Astfel, corupţia este şi o gravă problemă legată de dezvoltarea economică.

Corupţia este omniprezentă în toate aspectele vieţii unei societăti, fiind generată de lăcomia unor persoane aflate în funcţii importante şi nu numai, de dorinţa de menţinere sau de sporire a puterii, precum şi de dorinţa de a avea o viaţă mai bună, mai uşoară, lipsită de grija zilei de mâine. Alţii recurg la corupţie din comoditate, tocmai pentru a li se facilita progresul personal sau pentru a evita birocraţia.

Cu toţii am întâlnit expresii şi situaţii de genul: „ştii pe cineva acolo, dai ceva şi se rezolvă”, „cu bani faci orice”, „decât să tot umblu, mai bine dau banii şi am terminat” care sunt doar câteva dintre „sloganurile” corupţiei. Oferi bani sau cadouri ca să obţii ceva mai repede, un serviciu mai de calitate, ori să obţii ceva ilegal, sau să nu păţeşti ceva, sau uneori pur şi simplu pentru că „aşa se obişnuieşte”. Toate acestea sunt acte de corupţie la care oamenii recurg de cele mai multe ori pentru a rezolva anumite probleme personale. În afară de bani, beneficiile pot lua forma protecţiei, a tratamentului preferenţial, a promovării, etc.

Corupţia, pe lângă beneficiile aduse pe moment anumitor persoane care recurg la diferite acte ale acesteia, are efecte negative foarte grave asupra societăţii. Aceasta generează scăderea calităţii serviciilor publice, creşterea imoralităţii, eliminarea competenţei ca şi criteriu de apreciere, îmbogăţirea fără muncă a unor persoane,

dezavantajarea celor cu resurse materiale limitate, încetinirea ritmului de dezvoltare a economiei, creşterea economiei subterane, scăderea prestigiului autorităţilor,scăderea prestigiului legii şi dreptăţii, demoralizarea cetăţenilor cinstiţi. Acestea sunt doar câteva dintre efectele pe care corupţia le poate avea.

Că ne place sau nu, că vrem sau nu vrem, că recunoastem sau nu, corupţia este o problemă care ocupă primele pagini ale ziarelor. Face parte din cotidian. Actele de corupţie nu se întâmplă pur şi simplu. În spatele lor se ascund factori favorizanţi, o serie de condiţii strâns legate intre ele. Corupţia nu este răspunzătoare pentru tot ceea ce este rău şi nici nu distruge tot ceea ce este bun într-o societate. Rareori, cazurile grave au o singură cauză sau se datorează doar faptului că unii indivizi vor să facă rău. Mai degrabă, ea este înrădăcinată în stadiul de dezvoltare a ţării şi are o determinare complexă.

În ultimii 20 de ani, dar cu precădere după 1989 care a reprezentat căderea comunismului în numeroase state, prin contactele economice, politice, prin informaţii şi capital care s-au amplificat pe aproape tot mapamondul, s-au schimbat numeroase societăţi în diferite feluri, dar multe în bine. Această evoluţie a societăţii nu a fost lipsită de acte de corupţie. Crescând şansele de îmbogăţire a unor indivizi şi de obţinere a puterii, s-au multiplicat implicit şi modalităţile de a se folosi de aceste privilegii pentru a obţine venituri ilegale. Doar aceste persoane sunt avantajate de corupţie, pe când marea majoritate este defavorizată.

Corupţia este un impediment şi în calea democraţiei, având efecte negative asupra dezvoltării economice, asupra drepturilor fundamentale care sunt încălcate aproape în totalitate, împiedică procesele fireşti ale societăţii.

Înainte de anii '90, corupţia nu a reprezentat o prioritate în politica internaţională , însă după această perioadă avându-se în vedere toate modificările şi evoluţiile anumitor state sau indivizi fără a avea justificări solide, problema corupţiei a devenit una fundamentală în politica actuală. De asemenea, corupţia este un criteriu foarte important în vederea aderării statelor la Uniunea Europeană.