România în UE, șansa modernizării

România în UE: - sansa modernizarii

Context general

Dupa peste un deceniu si jumatate de tranzitie post-comunista, perioada în care a fost lansat procesul de refondare structurala a sistemului institutional si politic precum si cel de reforma economica si sociala în vederea pregatirii aderarii, dupa 1 ianuarie 2007 România trebuie sa faca fata unei noi provocari  valorificarea calitatii de membru al Uniunii Europene. La rîndul sau, în prezent, UE este o entitate aflata în proces de transformare si refoma institutionala plasata într-un mediu international caracterizat, la rândul sau, de o dinamica accentuata.

În acest context, profilul si conduita viitoare a României trebuie sa tina cont de oportunitatile existente în cadrul Uniunii, în scopul promovarii unor politici coerente, având ca obiectiv continuarea si aprofundarea procesului de modernizare a societatii românesti, implicând atît consolidarea economica si institutionala cât si cresterea standardelor de viata ale cetatenilor. Intrarea în Uniunea Europeana consacra în mod oficial revenirea României într-un trend istoric de modernizarea si occidentalizarea care a debutat la mijlocul secolului XIX-lea, odata cu fondarea statului modern român în 1859, trend întrerupt de perioada hegemoniei sovietice asupra Europei centrale si de est.

Coordonate ale modernizarii

Oportunitatile deschise de alaturarea la clubul european au o gama extinsa de manifestare. Aceasta include modernizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului educational la cerintele europene, revigorarea cercetarii stiintifice si inovarii, cu accent pe aplicabilitate în practica economica bazata pe parteneriatul între mediul de afaceri, universitati si institutele de cercetare, restructurarea fundamentala a agriculturii si impulsionarea dezvoltarii rurale, precum si consolidarea capacitatii institutionale si administrative pentru a fi în masura sa gestioneze procesul de modernizare.

În acest sens, România are sansa sa continue proiectele privind dezvoltarea durabila dar si cele referitoare la protectia mediului si realizarii unei economii competitive în masura sa faca fata climatului concurential din UE si globalizarii.

De asemenea, prin calitatea de stat membru al UE, România îsi valideaza sustinerea pentru principiile si valorile fundamentale ale Uniunii: solidaritatea, consensualitatea si spiritul de compromis.

Principalele sectoare care vor beneficia de procesul de modernizare indus de apartenenta la UE pot fi grupate pe câteva mari domenii, dupa cum urmeaza:

- Consolidarea modelului de dezvoltare socio-economica a României

- Dezvoltarea infrastructurii si a capitalului uman;

- Aprofundarea reformelor economice;

- Consolidarea administrativa si institutionala;

- Consolidarea statului de drept, inclusiv a justitiei si a domeniului afacerilor interne.

În domeniul consolidarii modelului de dezvoltare socio-economica a României, integrarea în UE, ofera României ocazia de convergenta cu statele membre ale Uniunii Europene, în termeni de standarde sociale, bunastare, conduita a institutiilor si de bunastare individuala a cetatenilor sai. Din perspectiva economica, convergenta cu UE presupune un mentinerea unui ritm de crestere economica mai ridicat decât media comunitara, dupa modelul de recuperarea parcurs de Irlanda dupa aderea la UE în 1973.

Acest model de dezvoltare ar trebui sa asigure promovarea sectoarelor economice cu valoare adaugata si cresterea ponderii sectoarelor bazate pe cunoastere. În acest sens, dezvoltarea avantajelor competitive trebuie sa tina seama de tendintele europene si de procesul de globalizare în ansamblu. De asemenea, vor trebui încurajate si stimulate sectoarele capabile sa valorifice avantajele si oportunitatile oferite de Piata Interna. Din aceasta perspectiva, experienta statelor membre care au atins deja convergenta cu UE arata ca succesul este garantat daca se va pune accent pe dezvoltarea infrastructurilor care sa sustina dezvoltarea sectoarelor economice, în functie de situatia Pietei Interne a UE si/sau a pietei globale. Dezvoltarea infrastructurilor (transporturi, mediu, telecomunicatii si energie) are avantaje pe termen lung, dar si avantaje economice pe termen mediu, în sensul ca investitiile majore realizate sunt generatoare de crestere economica si conduc la dezvoltarea de activitati economice conexe. În ceea ce priveste dezvoltarea capitalului uman (prin educatie, formare profesionala, învatare continua, întarirea legaturii cercetare  dezvoltare  inovare, politici eficiente de sanatate publica, politici sociale si ocupationale moderne) aceast reprezinta o premisa fundamentala pentru a asigura durabilitatea cresterii economice si pentru a avea o populatie educata, performanta si adaptata UE si globalizarii.