Masivul Piatra Craiului

CARACTERIZARE

Asezari si limite

La capatul sau dinspre nord-est, deasupra sesului întins al Tarii Bârsei, lânga orasul Zarnesti, muntele Piatra Craiului se ridica brusc facându-si simtita prezenta prin semetele sale stânci din calcar.Catre sud-vest se prelungeste pâna deasupra cheilor adânci ale Dâmbovitei si Dambovicioarei, catre vest si nord-vest se învecineaza cu o serie de munti marunti care apartin lantului fagarasan ca si muntilor Perisani, iar catre est cu partea cea mai înalta a culoarului Bran-Rucar.Astfel, Piatra Craiului este singurul munte din tara care se diferentiaza atât de mult de împrejurimile sale, prin altitudinea mult mai mare a crestei sale.

Poiana Marului, apartinând de muntii Perisani, este despartita de Piatra Craiului prin intermediul Vaii Bârsa Mare. Astfel, aceasta vale reprezinta hotarul de nord. Estul, ar putea fi reprezentat de Valea Mare a Zarnestilor dar si de vaile Brusturetului si Dâmbovicioarei. Râului Dambovita nu-i ramâne de cât sa reprezinte hotarul de apus.

Aceste limite sunt doar schematice, pentru ca nu tin cont si de împrejurimile muntelui.

CAILE DE ACCES

Cai ferate.

O linie locala este singura care asigura accesul catre masiv, ea plecând din Brasov si ajungând în Zarnesti via Rasnov. Are o lungime de 27km.

Sosele.

Un prim drum îl reprezinta soseaua nationala DN 73 A care leaga Brasovul de Zarnesti.Tot pâna în acest ultim oras se poate ajunge din culoarul Rucar-Bran. De la Zarnesti porneste un alt drum forestier lung de 24 km, construit în locul unei linii ferate industriale. Dupa 13 km se ajunge la cabana Plaiul Foii, dar drumul continua pâna la cantonul silvic Rudarita.

Din satul Podul Dambovitei (29km de Campulung, 5 km de Rucar, exista linii de autobuze), aflat pe DN 73, se ramifica doua sosele spre Piatra Craiului si anume: un drum public pâna în mijlocul satului Dâmbovicioara, continua cu o sosea forestiera care trece pe lânga Pestera Dîmbovicioara si cabana Brusturet, pâna la capatul cheilor; si un alt drum forestier însoteste cursul superior al Dâmbovitei.

Un ultim drum porneste de la Moeciu de Jos (km 105 pe DN 73; 4 km de Bran) si continua pe Valea Sbîrcioarei si pe Dealul Bisericii, pâna în satul Pestera (5km).

Relieful

Piatra Craiului se caracterizeaza printr-o creasta lunga de 22 km, ridicata pe directia nord-est - sud-vest si descompus în mai multe parti, începând cu Piatra Mica si terminând cu Pietricica.

Piatra Mica este un dom calcaros legat de restul muntelui prin Curmatura Pietrei Craiului(1620m) iar de vecina ei din est, Magura Branului, prin îngustul defileu al Prapastiilor Zarnestilor. Altitudinea maxima înregistrata în Piatra Mica este de numai 1816m în vârful cu acelasi nume.

Piatra Craiului Mare reprezinta creasta principala a masivului, începând din Turnul Pietrei Craiului(1923m), continuând cu o serie de vârfuri printre care Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascutit(2150m), Vf. Timbalul Mare(2177m), vârful dintre Timbale(2170m),Vf. Sbirii(2220m), Vf. Caldarii Ocolite(2202m), ajungând în punctul sau de maxima altitudine numit vârful La Om sau Piscul Baciului(2239m), urmat spre sud de o serie de vârfuri care încep sa-si piarda din înaltimi cum ar fi Vf. Gridului(2193m), Vf. Lespezi(2142m), Vf. Pietrei(2098m) si se termina la Vf. Funduri(2018m).

Pietricica este delimitata de Piatra Mare prin Seaua Funduri(1889m) si reprezinta zona în care domeniul alpin înceteaza.Vârfurile mai importante din aceasta zona sunt: Vf. La Arsura si Vf. Pietricica(1764m).

De mentionat este faptul ca turistii considera masivul Piatra Craiului împartit în doua componente, prima ar fi Creasta Nordica, delimitata între vârfurile Turnul si La Om, iar a doua ar fi Creasta Sudica, delimitata între vârful La Om si Seaua Funduri.

Versantul de rasarit, orientat catre culoarul Rucar-Bran, este slab înclinat si acoperit cu vegetatie subalpina, prezentând numai doua mici zone mai abrupte: unul în dreptul Coltilor Grindului iar altul în dreptul Timbalelor unde îsi fac aparitia Hornurile Martoiului.

Versantul nordic orientat catre Bârsa Mare si catre Dâmbovita, reprezinta principala atractie a acestui munte.Versantii de aici sunt îmbracati în paduri de molid numai la extremitatile dinspre nord - Turn si sud - Pietricica. În rest, peretii acestui abrupt, în lungime de peste 20 km, sunt absolut golasi.

Geologia

Piatra Craiului este un masiv aproape în întregime compus din calcare de vârsta jurasica. În zonele în care calcarele au fost stratificate pe orizontala au luat nastere cunoscutii pereti verticali înalti 400-600m, dintre Padina Lancii si Valea lui Ivan. În zona de apus, între Valea Tamaselului si Valea Speriatei îsi fac aparitia si sisturile cristaline care vin din muntii Fagara.

Climatul

În general, climatul Pietrei Craiului se înscrie în limitele admise pentru toate zonele înalte din împrejurimi (Bucegi, Iezer-Papusa, Fagaras) dar cu toate acestea, pozitia sa geografica, orientarea generala a masivului, imprima climatului mici particularitati.Temperatura medie anuala se mentine în jur de 0 grade Celsius, iar în zonele înalte ea coboara pâna la -2 grade Celsius.

Configuratia generala a masivului si pozitia izolata determina vânturi aproape permanente. Pe creasta vânturile sufla în permanenta, cu variatii doar de intensitate si de frecventa. Vara, reprezinta un anotimp relativ mai calm în ceea ce priveste aceste vânturi dar iarna si primavara sunt anotimpurile cu vânturi de mare intensitate si frecventa.

Precipitatiile în Piatra Craiului se înscriu între 1000-1200mm/an, ceea ce este foarte aproape de maxima anuala înregistrata în România de 1200-14000mm în zona Stanei de Vale (Muntii Bihor). Cele mai abundente ploi se înregistreaza în mai si iunie iar cele mai reduse în lunile de toamna sau în februarie-martie (în ceea ce priveste precipitatiile solide).