Perspectivele turismului în județul Olt

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Situat în sudul României, între Dunăre şi Podişul Getic, străbătut de la nord la sud de valea largă a râului Olt, importantă arteră de comunicaţie între Dunăre şi interiorul arcului carpatic , judeţul Olt se întinde pe o suprafaţă de 5.498 km², reprezentand 2,3% din teritoriul tarii. Judetul ocupa locul 22 la nivelul Romaniei si are ca vecini : la est – judetul Teleorman , la nord-est – judetul Arges , la nord-vest – judetul Valcea , la vest – judetul Dolj , iar la sud , pe o distanta de 47 km , Dunarea , care-l desparte de Bulgaria . Ca poziţie istorico-geografică, judeţul face trecerea între vechile provincii istorice Oltenia şi Muntenia , având o legătură permanentă cu restul ţării , cu Banatul prin valea Dunării , cu Transilvania prin valea Oltului , iar prin portul dunărean Corabia , are ieşire la Marea Neagră. Din judet fac parte 2 municipii ( Slatina si Caracal ), 6 orase , 104 comune si 377 sate. Ponderea judetului Olt in Romania este evidentiata in tabelul 1.1 din anexe.

Populatia activa civila este reprezentata de 208.480 persoane , iar populatia ocupata de 173.100 persoane . Rata de activitate a populatiei judetului este de 41,5 % . In perioada 2001-2005 rata somajului a inregistrat urmatoarele evolutii : 7,4 ; 9,9 ; 10,6 ; 7,7 si 7,1 .In 2005 existau 10 localitati cu canalizare publica totalizand o lungime a conductelor de canalizare de 247,5 km , 11 localitati in care se distribuie gazul , insumand o lungime a retelei de 231,6 km.

Cele mai importante cai de acces sunt : E70 , DN6 , DN54 A , DN65 . Judetul este traversat de 3 cai ferate de interes national : Timisoara – Bucuresti , Craiova – Bucuresti si Sibiu- Corabia . Portul de la Corabia asigura transporturile fluviale . La nivelul anului 2005 din lungimea totala a strazilor orasenesti ( 541 km ) erau modernizati 295 km. Economia României şi implicit a judeţului Olt a reuşit să depăşească dificila perioadă de tranziţie, astfel dezvoltându-se economia de piaţă prin încurajarea privatizărilor şi a investiţiilor străine, considerate încă insuficiente. Principalele ramuri ale economiei judetului Olt sunt : metalurgie , construcţii maşini, construcţii civile şi industriale , industria energetică , industria alimentară , industria textilă , agricultura. Industria judeţului Olt reprezintă principalul sector de activitate în care 20,9% din populaţia judeţului realizează peste 65% din volumul activităţilor productive. Este reprezentată de toate ramurile industriale, însă ponderea este deţinută de industria metalurgică, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.

2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

Turismul in judeţul Olt îmbracă forma turismului de croazieră şi agrement, zonele cu potenţial turistic de agrement în bazinul hidrografic al Oltului se găsesc în preajma lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arceşti, Strejeşti, Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru-Rusăneşti, precum şi Parcul Romanescu din Caracal, Lacul Rusciori din Scorniceşti. O altă formă a turismului o reprezintă turismul pentru vânătoare şi pescuit.

Pe fondul unui peisaj geografic, cu un interes turistic relativ scăzut, se disting câteva obiective de interes aparte (peisagistic, floristic, faunistic) care se înscriu ca atracţii naturale ale judeţului. Valea Dunării, cu ostroavele şi plajele sale, oferă valoroase imagini estetice, cu funcţii recreative, Valea Oltului, apare ca o salbă de lacuri ca urmare a amenajărilor hidroenergetice în exploatare, atractive prin frumuseţea imaginilor create de întinsele oglinzi de apă, pădurile, caracterizate de diversitatea esenţelor, fapt ce contribuie la realizarea unor peisaje deosebite în toată perioada lor de vegetaţie . Poziţia geografică şi relieful determină, în mare măsură şi manifestarea elementelor climatice, pe întinderea judeţului, clima, ca şi în întreaga ţară fiind temperat continentală, manifestându-se prin ierni aspre şi veri uscate. Punctul cel mai friguros este la Caracal datorita curentilor reci din estul Campiei Romane care isi au punctul terminus in aceasta zona , iar punctul cel mai calduros este la Corabia.

Potenţialul râului Olt a fost pus în valoare prin construirea unei salbe de hidrocentrale care contribuie la producerea unei cantităţi însemnate de energie electrică.

Lungimea sectorului amenajat este de 116,7 km. Cel mai mare lac de acumulare este lacul Strejeşti.

Principalele cursuri de apa

Denumirea

cursului de apa Lungimea totala a cursului

- km - Pe teritoriul judetului

- km -

Oltul 615 143

Oltetul 185 70

Turismul de croazieră si de agrement este specific judeţului nostru, zonele cu astfel de potenţial aflându-se în preajma lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arceşti, Strejeşti, Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru-Rusăneşti. O altă formă a turismului o reprezinta turismul pentru vânatoare si pescuit . Pe toată suprafaţa judeţului , Direcţia Silvică Slatina gestionează 13 fonduri de vânătoare cu o suprafaţă totală de 111.391 hectare , din care productivă cinegetic 107.296 hectare , vânătorilor oferindu-li-se posibilitatea de a-şi încerca măiestria la cerb comun , cerb lopătar , căprior , mistreţ , vulpi, iepuri, fazan , potârnichi, vânat de pasaj şi de baltă , în păduri şi rezervaţii pentru vânătoare ca pădurea Reşca, Seaca, Brebeni, Teslui, Sarului. Vânătorilor li se oferă şi posibilitatea cazării în cabanele de vânătoare Reşca şi Seaca. Fondul piscicol oferă largi posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv: pe Dunăre (unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), pe lacurile din vestul Oltului sau pe iazurile naturale (crapul, somnul, plătica, ştiuca, caracuda, roşioara, bibanul) , destul de numeroase în judeţ: Giucov , Sâiu , Potolu, Clocociov , Piscani şi Rusciov.

Principalele lacuri din judetul Olt

Denumirea lacului Suprafata la nivelul normal de retentie

- ha - Volumul la nivelul normal de retentie

- ha - Categoria de folosinta

Strejesti 2204 202,7 energie

Ipotesti 1692 110 energie

Frunzaru 1280 96 energie

Izbiceni 1095 74 energie

Draganesti 1080 76 energie

De asemenea, judeţul deţine resurse turistice antropice cu potenţial cultural-istoric printre care: situri arheologice, urme ale culturii paleolitice Prund - Dirjov de la Fărcăsele, Slătioara şi Bugiuleşti , urme ale culturii neolitice Vădastra , la Vădastra şi Sălcuţa , vestigiile geto-dacice de la Sucidava ( satul Celei ) şi Acidava , vestigiile romane de la Sucidava şi Romula ( actualul sat Reşca); Monumente istorice şi de artă de factură religioasă: chiar în oraşul Slatina este situată Mănăstirea Clocociov (1645), în a cărei incintă se găseşte un muzeu ce deţine o importantă colecţie de artă veche românească: icoane, piese de artă decorativă din argint, broderii, ţesături şi sculpturi în lemn, cărţi cu ilustraţii gravate în lemn. De Mănăstirea Clocociov ţine Schitul Strehareţ (1671), aflat la 1,5 km de Slatina, considerat de asemenea monument istoric şi de arhitectură religioasă. Exemplar valoros al arhitecturii munteneşti din sec. al XVI-lea, Mănăstirea Călui - Comuna Călui, a fost definitiv terminată de fraţii Buzeşti în 1588, arhitectura mănăstirii surprinzând prin proporţiile grandioase ale turlei şi prin decoraţia faţadelor. Mănăstirea Brâncoveni – Comuna Brâncoveni, vast şi important ansamblu monastic, rezidită şi fortificată de Matei Basarab, în anul 1640 a fost terminată de către Constantin Brâncoveanu. Biserica "Sf. Gheorghe" (1877), "Sf. Arhangheli" (1512), Catedrala „Ionaşcu” - municipiul Slatina, şi "Sf. Treime", Biserica domnească (1598) - din Caracal, "Adormirea Maicii Domnului" (1839), şi biserica de lemn de la Leleasca, "Cuvioasa Paraschiva" (sec. al XVI-lea)-comuna Iancu Jianu, sunt doar câteva dintre lăcaşurile de cult de pe teritoriul judeţului Olt.

Muzee şi case memoriale: muzeul judeţean din Slatina, muzeul de istorie din oraşul Caracal (sec. al XIX-lea), muzeele săteşti de la Orlea, Vădastra şi Stoicăneşti, casa memorială Iancu Jianu (sec. al XVIII-lea), Complexul memorial Nicolae Titulescu, situat în localitatea omonimă, oferă vizitatorului ocazia să cunoască viaţa celui care a fost un eminent diplomat şi un mare om politic. Un alt element antropic de mare prestigiu in judetul Olt este măgura Grădiştei - promontoriu aflat în vestul municipiului Slatina. Potenţialul agroturistic din judeţ se remarca in zonele rurale unde s-au pastrat tradiţiile populare, existând conditii de găzduire a potenţialilor turişti: zonele Vitomireşti, Ianca, Vădastra si Oboga. Statistic, numărul turiştilor în judeţul Olt la finele anului 2005, a fost cu 9,3% mai mare faţă de anul 2004.