Prezent și perspective în dezvoltarea economică la nivelul Uniunii Europene

REZUMAT

În Analiza anuală a creșterii pentru anul 2023, Comisia Europeană a identificat investițiile,

reformele structurale și responsabilitatea bugetară ca fiind elemente esențiale ale strategiei de

politică economică a Uniunii Europene pentru a crea locuri de muncă și creștere economică. În

aceste condiții, România intenționează să solicite activarea clauzei de reformă structurală ceea ce

implică o abatere temporară a deficitului bugetar de 0,5 pp din P.I.B.

În conformitate cu Programul de Guvernare, cu luarea în considerare a obiectivelor

prevăzute în Strategia Europa 2030. Acordul preventiv cu UE și FMI și Tratatul privind

stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, strategia

economică pe termen mediu a Guvernului este orientată către promovarea competitivității și

ocupării forței de muncă, consolidarea finanțelor publice și a stabilității financiare, continuarea

implementării reformelor structurale, creșterea atragerii fondurilor europene și asigurarea

coerenței mixului de politici economice. Strategia și politica economică sunt întemeiate pe

principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susținerea mediului economic și

protecția și solidaritatea socială.

CUVINTE CHEIE

dezvoltare regională; Fondurilor Structurale și de Coeziune; Comisia Europeană; Piața Comună;

Uniunea Economică și Monetară.

INTRODUCERE

Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene estimează că 2024 va fi al treilea an de creștere

economică pentru Uniunea Europeană (UE), situată însă la niveluri reduse, care nu ating valorile

înregistrate în perioada pre-criză. Astfel, după o creștere a PIB-ului real de 1,7 % în UE și 1,3% în

zona euro , se preconizează că activitatea se va intensifica, atingând 2,1 % în UE și, respectiv, 1,9

% în zona euro. Fiecare din aceste cifre reprezintă o revizuire în sens crescător de 0,2 puncte

procentuale.

Creșterea economică la nivel mondial a fost de 3,4%, reflectând astfel, o ușoară revenire a

cererii în economiile avansate și o încetinire a creșterii economice pe piețele emergente și în curs

de dezvoltare.

Estimările FMI cuprinse în prognoza World Economic Outlook, prevăd o creștere a

economiei globale cu 3,5%, ritmul de creștere a PIB-ului menținându-se la același nivel cu cel

estimat în prognoza. Pentru economiile avansate, creșterea este prognozată să fie mai puternică în

2024 decât în 2023 dar mai slabă în cazul piețelor emergente, prezentând perspective estompate

pentru unele economii de piață emergente, mari exportatoare de petrol.

În acest context, se presupune că în multe economii avansate, menținerea unor politici

monetare relaxante este esențială pentru susținerea activității economice. De asemenea, în unele

economii este nevoie de creșterea investițiilor în infrastructură și de implementarea reformelor

structurale. În multe economii emergente, spațiul de manevră oferit de politica macroeconomică

pentru sprijinirea creșterii economice rămâne limitat. Însă în unele din aceste state, prețul redus al

petrolului va ajuta la diminuarea inflației și vulnerabilităților externe, ceea ce va reduce presiunile

asupra băncilor centrale pentru majorarea dobânzilor.