Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române

Seminar
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 3820
Mărime: 23.44KB (arhivat)
Puncte necesare: 0

Extras din seminar

Anul 2010 marchează 85 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române şi 125 de ani de la recunoaşterea formală a autocefaliei sale. Aceste evenimente sunt prilej deosebit de a rememora momentele cele mai importante din drumul Bisericii noastre spre autocefalie şi rangul de Patriarhie. În Biserica Ortodoxă, expresia maximă a autocefaliei o reprezintă organizarea unei Biserici locale ca Patriarhie. Mai precis, atunci când o Biserică autocefală devine Biserica majoritară a unui neam, respectiva Biserică este ridicată la rangul de Patriarhie, iar întâistătătorul său este proclamat patriarh (din grecescul, compus din patrie şi - primul).

Biserica Ortodoxă, din punct de vedere administrativ, se defineşte ca o comuniune de Biserici locale, autocefale şi autonome, ce păstrează o interdependenţă dogmatică, canonică şi de cult. O Biserică autonomă este acea Biserică locală care beneficiază de o independenţă administrativă în raport cu Biserica sa Mamă. Mai precis, autonomia bisericească reprezintă capacitatea unei Biserici locale de a-şi reglementa problemele potrivit legilor proprii (cuvântul autonom provine din grecescul, este un derivat din - de sine, propriu şi - lege), păstrând totodată unitatea dogmatică, canonică şi de cult cu Ortodoxia universală. Altfel spus, în Biserica Ortodoxă, autonomia bisericească reprezintă un sistem canonic ce reglementează raportul dintre o Biserică locală şi Biserica sa Mamă. Este un raport de comuniune şi, în acelaşi timp, de independenţă administrativă.

Autocefalia (din grecescul, compus din - de sine, propriu şi - cap) reprezintă în limbajul bisericesc ortodox statutul canonic al unei Biserici locale ce se bucură de o autonomie bisericească maximă şi de dreptul ca Sfântul său Sinod să aleagă pe întâistătătorul respectivei Biserici fără intervenţia nici unei autorităţi externe. O Biserică autocefală este, deci, aceea în care propriul Sfânt Sinod reprezintă autoritatea supremă.

În Ortodoxie, Bisericile locale autocefale sunt Biserici surori, egale între ele şi libere unele în raport cu celelalte în ceea ce priveşte organizarea vieţii bisericeşti. Din punct de vedere administrativ, Bisericile locale autocefale se diferenţiază totuşi prin modul în care sunt organizate ca arhiepiscopii, mitropolii sau patriarhii.

Biserica Ortodoxă Română în drumul său spre autocefalie

De origine apostolică, Biserica Ortodoxă Română s-a născut din predica Sfântului Apostol Andrei în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, în vechia provincie romană Scythia Minor, astăzi Dobrogea. Organizată mai întâi ca arhiepiscopie autocefală cu scaunul arhiepiscopal la Tomis, Biserica Ortodoxă Română s-a dezvoltat rapid pe întreg teritoriul românesc. Astfel, în secolul al XIV-lea, în cele două principate româneşti suverane, Moldova şi }ara Românească, existau deja două mitropolii de facto autocefale: Mitropolia Moldovei (autocefală din 1401) şi Mitropolia Ungrovlahiei (autocefală din 1359).

Ca urmare firească a unificării celor două principate româneşti şi a creării „României“ în anul 1859, cele două mitropolii ortodoxe româneşti s-au unit pentru a forma Biserica Ortodoxă Română, ce avea ca întâistătător pe mitropolitul Ungrovlahiei, cu reşedinţa la Bucureşti. În acest context, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a abordat direct problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române cu prilejul deschiderii sesiunii anului 1863-1864 a Adunării Elective a României (din 3 noiembrie 1863). La începutul anului următor, guvernul său a elaborat un proiect de lege în care, în articolul 2, se preciza că „Biserica Ortodoxă Română este independentă de orice Biserică (autocefală); ea se va administra de Chiriarhul României Unite, care va purta titlul de Primat al României, de doi mitropoliţi şi de mai mulţi episcopi“.

Preview document

Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 1
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 2
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 3
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 4
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 5
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 6
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 7
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 8
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 9
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 10
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 11
Autonomia și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Autonomia si Autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane.docx

Alții au mai descărcat și

Biserica și preoția, din punct de vedere ortodox

Introducere Legătura firească, naturală dintre slujire și preoție, așa cum este arătată în cuvântul revelat al Sfintei Scripturi, este importantă...

Competența Consistoriilor

Dreptul în sine are ca scop paza şi asigurarea intereselor vieţii omeneşti, şi în special a acelora care formează Biserica creştină. Disciplina şi...

Cultura Teologică Ortodoxă și Viața Religioasă

Mănăstirile În ultimii ani, mănăstirile au fost împuţinate în toate ţările orto¬doxe, iar averile lor secularizate de statele respective sau...

Conștiința morală

1. Noțiunea de conștiință morală Întâi de toate, este important să dăm o definiție a ceea ce înseamnă conștiința morală. Astfel, aceasta se poate...

Teologia muncii în opera Sfântului Apostol Pavel

Introducere Izvoarele învățăturii creștine evidențiază faptul că munca are un sens economic și un sens moral în viața creștinilor. Prima poruncă...

Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române în documentele diplomatice (1885) - studiu documentar-istoric

Preliminarii Recunoaşterea canonică a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia Ecumenică, la 25 aprilie 1885, constituie un...

Unificarea Bisericească

Introducere Potrivit misiunii sale, Biserica îşi desfăşoară activitatea şi lucrarea sa în lume, viaţa ei fiind indestructibil legată de viaţa...

Euharistia în teologia Părinților Apostolici

REZUMAT Lucrare de seminar la disciplina Patrologie din semestrul I, anul I, an universitar 2020-2021. Expunere pe scurt a învățăturilor Sfinților...

Te-ar putea interesa și

Biserica Ortodoxă într-o lume pluralistă. Dialogul său cu societatea

INTRODUCERE Dialogul dintre Biserică și Stat constituie o temă mereu actuală, pentru că în fiecare epocă se pun probleme noi vieții în general,...

Statutul Juridic al Cultelor în Perioada Comunistă

CUVÂNT INTRODUCTIV Anul 1945 marchează începutul unei noi perioade în istoria poporului român. Timp de aproape jumătate de secol, la conducerea...

Reînființarea Mitropoliei Transilvaniei - Mitropolitul Andrei Șaguna

INTRODUCERE Divizarea lumii transilvane în 1701 a generat o seama de probleme ce se vor alătura celor deja existente aici. Din acest motiv nu vor...

Relațiile patriarhiei ecumenice cu Țara Românească, ierarhi greci în scaunul mitropolitan al Țării Românești

INTRODUCERE a) Contextul politico-religios al întemeierii Mitropoliei Ţării Româneşti. Cu începutul secolului al XIV-lea istoria românilor din...

Constituțiile României și Libertatea Religioasă

INTRODUCERE După revoluţia din decembrie 1989, guvernele, parlamentele, toate instituţiile democratice ale sistemului politic românesc în curs de...

Biserica Ortodoxă

Ca instituţie divină întemeiată de Domnul nostru Iisus Hristos pentru mântuirea lumii şi pentru continuarea lucrarii Sale până la sfarşitul...

Locul și rolul statului în evoluția economică a României (1859-1914)

INTRODUCERE Oamenii au studiat istoria din cele mai vechi timpuri dintr-o curiozitate firească de cunoaştere a trecutului ,şi din convingerea că...

Statutul canonic al diasporei ortodoxe

Introducere Prin firea lucrurilor şi chiar după cuvântul Domnului, nici credincioşii unei singure comunităţi nu pot să rămână veşnic împreună, cu...

Ai nevoie de altceva?