Drept Canonic

Botezul este taina intrãrii în Bisericã, .tergerea pãcatului strãmo.esc, moartea

.i Învierea lui Hristos, primirea harului în aceastã lume.

Sãvâr.itorul este episcopul, preotul .i diaconul alãturi.

Can. 44 Nichifor Mãrt. prevede ca în caz de excep.ie diaconul sau monahii pot

boteza.

Can 45 Nichifor Mãrt. prevede cã în caz de moarte orice cre.tin ortodox poate

sãvâr.i botezul (tatãl, mama etc.).

Can. 68 Apostolic prevede totu.i cã sunt unii care nu pot boteza: ereticii.

Preo.ii caterisi.i dar nu pentru erezie, ci aceia opri.i de la cele sfinte pot boteza în caz

de necesitate.

Can. 7 Sin II Ec. prevede cã, prin iconomie, botezul sãvâr.it de unii eretici poate

fi recunoscut dacã s-a fãcut în numele Preasfintei Treimi sau dacã revine la Ortodoxie.

Primitorul este orice persoanã, de orice vârstã, care nu a mai fost botezatã .i

care mãrturise.te credin.a direct sau indirect prin na.i. Botezul are caracter atât

personal cât mai ales comunitar.

Can. 78 Trulan prevede cã cei maturi se catehizeazã pentru a cunoa.te

credin.a care o mãrturisesc. În acest timp canonul sugereazã indirect cã nimeni nu

poate fi constrâns la botez. Catehizarea are un caracter personal, restrâns, liber.

Can. 14 Sin IV Ec, Can. 8 Sin VII Ec. men.ioneazã pedobaptismul.

Can. 110 Cartagina condamnã cu anatema pe cei care refuzã botezul copiilor.

Ps. 8, 2 „Din gura pruncilor .i a celor ce sug am sãvâr.it laudã” – text reluat

chiar de Mântuitorul Hristos în Mt. 21, 16.

Na.ul este persoana care mãrturise.te credin.a pruncului care nu se poate

exprima. Institu.ia na.ului a apãrut în Bisericã încã din cele mai vechi timpuri. Când

s-a botezat casa lui .tefana ei au mãrturisit împreunã cu copiii o credin.ã comunitarã.

Can. 45 Cartagina Bolnavii care nu pot vorbi au nevoie de na.. Na.ul este în

cazul acesta noul sãu pãrinte spiritual. Na.ul trebuie sã fie ortodox, matur ( min. 14

ani), personal, sã ducã o via.ã moralã cre.tinã ortodoxã. Na.ul nu trebuie sã fie

neapãrat cãsãtorit. Recomandabil este ca na.ul sã fie de acela.i gen cu finul.

Nu pot fi na.i eterodoc.ii, necre.tinii sau necredincio.ii, cei care duc o via.ã

imoralã (cei necununa.i, cei care nu se împãrtã.esc, sau cei opri.i de la Împãrtã.anie).

Nu pot fi na.i monahii .i proprii pãrin.i, conform Can. 54 Trulan. Monahii sunt na.i

de cãlugãrie. Între na. .i fin se stabile.te rudenia de nã.ie la Botez, care e o rudenie

spiritualã care este o rudenie mai mare .i mai importantã decât rudenia naturalã

(deoarece din rudenia spiritualã are loc rena.terea pentru lumea de dincolo). În caz

cu totul excep.ional preotul care boteazã poate fi .i na. de Botez.

Can. 6 Sf. Timotei al Alexandriei prevede cã femeia nu se poate boteza în

perioada curã.irii.

Can. 6 Neocezareea prevede cã Botezul femeii însãrcinate nu înseamnã .i

Botezul pruncului.

Sãvâr.irea Botezului

a) Timpul sãvâr.irii Botezului

Potrivit Can. 38 Sf. Nichifor Mãrt. Botezul se sãvâr.e.te la 40 de zile de la

na.terea copilului. Argumentul spiritual este acela cã Mântuitorul Hristos a stat 40 de

zile pe pãmânt pânã S-a înãl.at la cer. Argumentul natural este acela cã în 40 de zile

copilul se întãre.te, 40 de zile .ine .i leuzia femeii.

Can. 37 Sf. Ioan Ajunãtorul prevede cã pãrin.ii copilului care moare nebotezat

trebuie sã se canoniseascã. În caz de necesitate copilul poate fi botezat .i mai repede

sau mai târziu. Important e ca Botezul sã se facã în timp util.

Botezul se poate face la orice orã din zi, recomandabil este dupã Sfânta

Liturghie, pentru a fi cuminecat cu Împãrtã.anie de la Liturghie, nu cu cea pentru

bolnavi.

b) Locul sãvâr.irii Botezului

Can. 59 Trulan prevede cã Botezul se face numai în biserica parohialã.

Justificarea este aceea cã dupã botez copilul trebuie îmbisericit. În situa.ii speciale

Botezul se poate sãvâr.i în orice loc. Botezul nu se sãvâr.e.te în mãnãstiri pentru cã

mãnãstirea este locul nã.iei de cãlugãri; dacã pruncul este îmbisericit în mãnãstire,

practic el este închinoviat. Botezul se sãvâr.e.te la biserica parohialã pentru ca el

este integrat real în parohia respectivã.

c) Modul sãvâr.irii Botezului

Can. 49 Apostolic prevede cã Botezul se face în numele Preasfintei Treimi.

Acela care nu este fãcut în numele Preasfintei Treimi nu este valid.

Can. 59 Apostolic prevede cã Botezul se face prin trei afundãri, dacã nu,

preotul intrã sub pedeapsa caterisirii. Prin excep.ie Botezul se face prin turnare sau

prin stropire, sub influen.ã catolicã. În Biserica Romano-Catolicã botezul prin

afundare nu este oprit ci chiar recomandat.

Didahia celor 12 Apostoli în cap. 7, paragraful 3, prevede ca în situa.ii

excep.ionale, lipsa apei nu e o problemã pentru sãvâr.irea unui botez valid: se poate

folosi orice alt lichid, pãmânt sau chiar sa sufli peste el.

Can. 84 Trulan- botezul condi.ionat asupra copiilor gãsi.i.

Can. 91 Trulan- cel mai important canon, el sintetizeazã rânduiala Botezului

pânã astãzi: sfin.irea apei, sfin.irea untdelemnului, lepãdãri, ungerea, botezul.

Pravila de la Govora (1640-1641) prevede ca preotul sã ajuneze înainte de

Botez, mai exact Botezul sã fie sãvâr.it imediat dupã Liturghie.

Can. 47 Apostolic- botezul nu se repetã.

Can. 18 Cartagina- mor.ii nu se boteazã; botezul mor.ilor este un sacrilegiu. Ei

au botezul dorin.ei sau al sângelui.

Can. 2 Sf. Timotei al Al.- îndrãci.ii nu se boteazã.

Can. 38 Sf. Nichifor Mãrt.- muribunzii în orice stare s-ar afla trebuie boteza.i de

necesitate, dacã trãiesc se continuã slujba.

Can. 52 Laodiceea- botezul se face în orice perioadã a anului. La masã se dã

dezlegare la pe.te .i la vin. Didahia celor 12 Apostoli prevede cã apa poate sã fie

caldã. La îmbisericire bãie.ii sunt du.i în Sfântul Altar, fetele nu. Aceastã deferen.iere

se face în perspectiva hirotoniei, arãtând prin aceasta cã bãie.ii pot sã devinã preo.i,

în timp ce fetele nu pot fi hirotonite. Cu privire la femeia lãuzã, rugãciunea pentru ea

este o rugãciune care o protejeazã, nu cã femeia ar fi vinovatã mai mult decât

bãrbatul la na.tere. Interdic.ia de a nu ie.i din casã 40 de zile este o interdic.ie

medicalã care a dobândit caracter religios pentru a fi mai bine respectatã de femei.