Structura Organizatorică a 11 State Membre ale Uniunii Europene

Seminar
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 3120
Mărime: 27.35KB (arhivat)
Publicat de: Romi Dumitrascu
Puncte necesare: 0

Extras din seminar

Informaţii generale Limba oficială: germana

Capitala: Berlin

Populaţia: 82.060.000

Membră a U.E.: stat fondator Limba oficială: franceza

Capitala: Paris

Populaţia: 65.073.482

Membră a U.E.: stat fondator Limba oficială: italiana

Capitala: Roma

Populaţia: 59.905.225

Membră a U.E.: stat fondator Limba oficială: engleza (alte dialecte regionale sunt recunoscute)

Capitala: Londra

Populaţia: 60.975.000

Membră a U.E.: 1973 Limba oficială: spaniola (alte dialecte regionale sunt recunoscute)

Capitala: Madrid

Populaţia: 46.157.822

Membră a U.E.: 1986 Limba oficială: suedeza

Capitala: Stockholm

Populaţia: 9.234.209

Membră a U.E.: 1995

Modul de organizare a statului (monarhie, st. unitar, st. fed.) Stat federal

Republică parlamentară Stat unitar

Republică prezidenţială

Relaţii de cvasiconfederaţie Stat unitar cu puternice caracteristici regionale

Republică parlamentară Stat unitar

Monarhie constituţională

Relaţii de cvasiconfederaţie Stat unitar cu puternice caracteristici regionale

Monarhie constituţională Stat unitar

Monarhie constituţională

Şeful statului

• Responsabilităţi

• Mod de alegere Preşedintele este ales prin vot indirect pentru 5 ani de către o Convenţie Federală formată din membrii Bundestag-ului şi un număr egal de delegaţi din partea fiecărui land

Atribuţii reduse • Preşedintele este ales prin vor direct pentru 5 ani.

• Preş. numeşte primul-ministru şi formează guvernul, fără a fi necesar votul de încredere al Parlamentului. Preşedinte ales prin vot indirect pentru 7 ani , de un colegiu elector compus din: deputaţi, senatori şi câte 3 delegaţi din partea fiecărei regiuni.

Preşedintele numeşte Primul Ministru cu acordul Parlamentului. • Regina Elizabeth II

• atribuţii de reprezentare

• Monarhul numeşte Prim-ministru pe şeful partidului care obţine majoritatea în Camera Comunelor (nu este nevoie să se obţină aprobarea Parlamentului) • Regele Juan Carlos I

• atribuţii de reprezentare

• Candidatul pentru funcţie de Preşedinte ale Guvernului se face printr-un acord intre Rege si Preşedintele Camerei Deputaţilor. Regele Carol Gustaf al XVI

Parlamentul

• Structura

• Mod de alegere a membrilor Parlamentului

• Responsabilităţi Parlamentul (bicameral)

• Bundesrat (Camera Superioară) formată din reprezentanţi ai Land-urilor (Guvernul fiecărui Land poate să trimită între 3 şi 6 membri)

• Bundestag (Camera Inferioară) formată din membri aleşi prin vot direct de către cetăţeni. Îl desemnează pe cancelar, care este numit de Preşedinte.

• Durata Parlamentului este de 4 ani

• După alegerea Parlamentului se alege cancelarul, la propunerea Preşedintelui (înainte de alegeri partidele îşi desemnează candidatul la funcţia de cancelar) Parlamentul (bicameral)

• Adunarea Naţională (577 deputaţi aleşi prin vot direct pe departamente pentru 5 ani). Adunarea Naţională poate fi dizolvată oricând de Preşedinte

• Senatul (321 senatori aleşi prin vot indirect la nivelul departamentelor de către o adunare de mari electori compusă din deputaţii şi consilierii generali din departament şi din reprezentanţi aleşi de consiliile municipale dintre membrii acestora). Senatul este ales pentru 6 ani şi o treime se reînnoieşte la 3 ani.

• În caz de dezacord între cele două camere, Adunarea Naţională ia decizia finală Parlamentul (bicameral - egalitar)

• Camera Deputaţilor (deputaţi aleşi în mod direct pentru 5 ani)

• Senat (5 membri numiţi pe viaţă de Preşedintele Republicii, foştii preşedinţi ai republicii, senatori aleşi prin scrutin majoritar pentru 5 ani)

• Un proiect de lege pentru a putea fi adoptat trebuie să fie obţină majoritatea voturilor în fiecare cameră Parlamentul (bicameral - inegalitar)

• Camera Lorzilor (26 de lorzi spirituali – arhiepiscopi şi episcopi ai Bisericii Anglicane, lorzi pe viaţă; din 2002 au fost eliminaţi lorzii ereditari)

• Camera Comunelor – aleşi în mod direct pentru 5 ani

• Guvernul răspunde doar în faţa Camerei Comunelor Parlamentul (bicameral)

• Senatul (259 de senatori aleşi la nivel de provincie: 208 senatori aleşi prin vot direct pentru 4 ani şi 51 de senatori numiţi de către fiecare comunitate autonomă, plus un senator pentru acele regiuni care depăşesc 1 milion de locuitori)

• Camera Deputaţilor (350 de deputaţi aleşi prin vot direct pentru 4 ani) Parlament unicameral ales prin vot direct pentru 4 ani (349 membri)

Parlamentul alege primul-ministru

Preview document

Structura Organizatorică a 11 State Membre ale Uniunii Europene - Pagina 1
Structura Organizatorică a 11 State Membre ale Uniunii Europene - Pagina 2
Structura Organizatorică a 11 State Membre ale Uniunii Europene - Pagina 3
Structura Organizatorică a 11 State Membre ale Uniunii Europene - Pagina 4
Structura Organizatorică a 11 State Membre ale Uniunii Europene - Pagina 5
Structura Organizatorică a 11 State Membre ale Uniunii Europene - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Structura Organizatorica a 11 State Membre ale Uniunii Europene.doc

Alții au mai descărcat și

Administrație Publică

Administratia publica 1. Sfera de cuprindere a notiunii de administratie publica. 2. Distinctia dintre administratia publica centrala si locala....

Uniunea Europeană - Olanda

Istoric Uniunea Europeana - Pe 16 aprilie 1948 este semnata conventia instituind Organizatia Europeana de Cooperare Economica. Saisprezece state...

Subiecte Sisteme Administrative Comparate

Subiecte Sisteme Administrative Comparate ASE Administratie Publica 2011-01-24 Nr.1 1. Elaborati o analiza comparativa in ceea ce priveste...

Achiziții publice - probleme

problema 1. Pentru un contract de achiziţie de produse s-au prezentat 3 oferte caracterizate prin următoarele criterii: 1. Experienţa similară...

Te-ar putea interesa și

Reglementări Administrative ale Uniunii Europene

Introducere: În Uniunea Europeană, aflată în continuă dezvoltare şi expansiune, administraţia publică europeană şi implicit dreptul administrativ...

Strategia Managementului Resurselor Umane în Administrația Publică

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Etapa tranzitorie a Republicii Moldova spre o economie concurenţială implică după sine fenomene şi...

Evoluții privind achizițiile publice în România înainte și după aderarea României la Uniunea Europeană

CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE In Romania, ca de altfel in toate celelalte tari care au aderat la Uniunea...

Cooperarea internațională a statelor în vederea combaterii criminalității transfrontaliere

1. Introducere Evoluţia societăţilor contemporane evidenţiază faptul că, în pofida intensificării intervenţiilor statului, justiţiei,...

Informatizarea Activității Trezoreriei Statului

CAPITOLUL I: TREZORERIA STATULUI IN ROMANIA Masurile întreprinse, dupa anul 1989, pentru trecerea la economia de piata, au determinat in primul...

Banca Europeană de Investiții

CAP 1. Generalitati despre Banca Europeana de Investitii 1.1 Banca Europeana de Investitii - Introducere Prin Tratatul de la Maastricht,...

Banca Centrală Europeană

CAP1. Aspecte generale privind Banca Centrală Europeană 1.1.ISTORICUL ŞI MISIUNEA BĂNCII CENTRALE EUROPENE În anul 1989, un raport al...

Ai nevoie de altceva?